de Victor Grigore, Webphoto.ro

Dinastia Huniazilor sau Corvineștilor e motiv de dispută între români și maghiari, așa cum a fost și Transilvania însăși. Această provincie din nord-vestul României a fost pentru mai multe secole fie parte din regatul Ungariei, fie sub suzeranitatea coroanei de la Budapesta, dar e din punct de vedere demografic preponderent românească. Așa cum a fost cazul Britaniei sub normanzi, Transilvania avea o populație românească și o nobilime maghiară și germană. Pentru a complica lucrurile și mai mult, populații însemnate de coloniști au fost aduse de regii unguri. Între ele, secuii, aduși în curbura interioară a arcului carpatic, pentru a păzi militar acest punct strategic, sau sașii (nemți din Saxonia), aduși să impulsioneze comerțul și dezvoltarea urbană.

castelul huniazilor

Ambele grupuri au avut un impact pozitiv asupra regiunii, menținându-și identitatea culturală. Atât românii cât și maghiarii au trecut prin perioade de asimilare forțată, în timpul cărora membrii multor comunități și-au schimbat numele, cultul creștin (ortodox, catolic sau protestant) și limba, pentru a beneficia de apartenența la grupul mai puternic în acel moment.

interior gotic acoperis tigla

Așa a fost și cazul lui Iancu de Hunedoara (numit Hunyadi Janos de maghiari). El se trăgea dintr-o familie nobiliară veche, a descălecătorilor de țară, cu origini românești sau cumane, după ipoteze mai recente. Acest voievod al Transilvaniei își susținea descendența din Basarab, întemeietorul mitic al Valahiei (Țara Românească). Celălalt nume asociat cu familia sa e acela de Corvin și vine de la legenda unui corb vrăjit. Iancu de Hunedoara a fost unul dintre cei mai respectați generali din armata Ungariei și s-a implicat într-un război intern de succesiune. Pentru că succesorul pe care îl susținuse nu era încă major, Iancu de Hunedoara a devenit de facto conducător al Ungariei. Iar fiul său, Matei Corvin (Mathias Corvinus) a urcat pe tron, pentru a deveni cel mai glorios rege din istoria Ungariei.

arce cu nervuri turn de aparare

Ambii regi au avut un impact major asupra castelului de la Hunedoara și asupra regiunii în general. În ciuda originii lor, ei vorbeau maghiara și se comportau ca maghiari, dar cum se născuseră în orașe acum românești, ambele națiuni și-i revendică, drept parte din trecutul lor. Ceea ce e un alt semn de admirație pentru cei doi conducători de oști.

hunedoara

Castelul Corvinilor din Hunedoara e imaginea perfectă a gloriei și influenței dinastiei huniazilor. Are un aspect impresionant și inexpugnabil chiar și astăzi, dar pe vremuri trebuie să fi arătat copleșitor, pe lângă construcțiile de chirpici din jur, căci în secolul XV avea deja mare parte din dimensiunile de astăzi.

decoratiuni vanatoresti

Castelul e un exemplu splendid de arhitectură gotică. E pregătit cu tot ce trebuie unei fortărețe, pentru a rezista unui asediu, ziduri groase, un șanț cu apă (acum aproape secat) și un pod mobil. Turnurile înalte și așezarea pe un vârf de stâncă ofereau vizibilitate perfectă de jur împrejur, în timp ce numeroasele ferestruici și guri de foc erau tot atâtea locuri de unde se putea răspunde unui asediu. Fântâna adâncă de 30 de m, din interior, care are propria ei legendă, putea și ea prelungi răgazul în care castelul putea rezista.

huniazilor sant castel

Dar exteriorul și decorațiunile din interior erau și semne al statusului unei reședințe regale. Cea mai mare parte a lucrurilor pe care le vedem în materie de decorațiuni, datează de la restaurările din secolul XIX, când a fost adăugat acoperișul din țiglă, împreună cu noi turnuri. Mobilierul original a fost mutat în alte reședințe ale proprietarilor ulteriori și s-a pierdut cu timpul. Cei doi regi, care au marcat începuturile castelului, Iancu de Hunedoara și Matei Corvin, și-au pus amprenta prin stilul auster al clădirii, însuflețit de câteva elemente renascentiste. În special curtea interioară are balcoane cu arcade sculptate foarte frumos, ce au făcut-o ideală pentru turnarea unor filme românești și de la Hollywood.

masa regelui

Camerele și pivnițele sunt numeroase, permițând acomodarea unui număr mare de servitori, funcționari și trupe de apărare. Dar două camere principale au dimensiuni deosebite și au jucat un rol istoric. Camera Dietei a fost folosită de adunarea locală, similară unui mic Parlament, și pentru recepții oficiale, în timp ce Camera Cavalerilor era folosită pentru banchete și dinee. În ambele sunt elemente de arhitectură gotică, bolți cu arce ogivale cu pietre unghiulare în forma unor medalioane cioplite cu sigiliul familiei corvineștilor și ferestre înalte, peste nivelul ochilor. Ambele camere sunt folosite ca încăperi muzeale, expunând colecții de arme, armuri, o statuie a lui Iancu de Hunedoara, fragmente de frescă reprezentând câțiva domnitori din Țara Românească și Moldova sau haine medievale.

curte interioara

Împreună cu Castelul Bran, acesta e un exemplu excelent de arhitectură medievală și gotică, fiind două dintre cele mai bine păstrate monumente de acest tip din Europa. În plus, ambele beneficiază de pe urma asocierii cu mitul Dracula, extensia artistică a persoanlității istorice Vlad Țepeș, care a condus Țara Românească. În cazul de față, o legendă populară despre o perioadă de arest petrecută de Vlad în temnițele castelului de la Hunedoara a fost suficientă pentru a face locul și mai popular. Aspectul înfricoșător al goticului a ajutat și el la asemenea asocieri sumbre.

castel hunedoara

Hunedoara e un oraș aflat la 400 km nord vest de bucurești și 440 km de Budapesta. Cel mai apropiat oraș major e Sibiu, un oraș german medieval, la 120 km, spre care se ajunge pe drumul național ce trece prin Sebeș.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (1 vote cast)
Castelul gotic al Huniazilor: dinastia lui Iancu de Hunedoara și Matei Corvin, 10.0 out of 10 based on 1 rating

Mai multe articole din secțiunea Destinatii
Meniu
Facebook
Alte pagini
Imagini

Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea

galerie de imagini

Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.

Links