Arta
Cum a sculptat Constantin Brancusi fata orasului Targu Jiu

In 1937, cand Aretia Tatarescu i-a propus realizarea ansamblului de la Targu-Jiu, Constantin Brancusi era deja spre finalul odiseei care il purtase din satul vecin Hobita, la Paris si New York, pentru a revolutiona arta contemporana. Vaduvele ostasilor cazuti in primul razboi mondial doreau sa comemoreze printr-un monument sacrificiul celor care participasera astfel la infaptuirea Romaniei Mari. Asa ca Liga Nationala a Femeilor Gorjene a apelat la Brancusi, stabilit la Paris, deja un sculptor consacrat si luat ca model de alti artisti.

Brancusi, care traise in acest oras cativa dintre anii dificilei sale adolescente, muncind pentru a se intretine la varste la care alti copii faceau scoala primara, a gandit proiectul pornind de la peisajul local. Punctul de pornire a fost chiar raul Jiu, pe malul caruia s-au dat luptele cu nemtii din primul razboi mondial. La doar cativa metri de apa Jiului e amplasata prima componenta a tripticului: Masa Tacerii.

Desi coloana a fost prima construita in cei doi ani cat au durat lucrarile, ea este punctul culminant al unei naratiuni alegorice foarte ambitioase, care trece prin momentele esentiale ale vietii umane, implicand elementele fundamentale ale universului – apa, pamantul, focul, aerul – dar si orasul insusi.
E o întreprindere grandioasa, in simplitatea geniala a componentelor ei, care a facut din Targu-Jiu un muzeu in aer liber. Intre Masa Tacerii si Coloana Recunostintei fara Sfarsit e o distanta de 1 kilometru si 275 m, pe o axa care porneste de la malul Jiului si include biserica orasului. Darul pe care Brancusi l-a facut orasului gorjean a fost insa apreciat mult prea tarziu la justa lui valoare. In anii 50, la scurta vreme dupa ocupatia sovietica, emblema orasului Targu-Jiu a fost chiar la un pas de a fi demolata. Comunistii detestau arta moderna, pe care o considerau decadenta si fara functie propagandistica si de educare a maselor, iar Brancusi, un transfug cu framantari religioase, era foarte usor de incadrat in portretul dusmanului de clasa.

Daca nu a fost daramat, ansamblul memorial a fost practic mutilat prin dezvoltarea ulterioara a orasului. Intre Columna si parcul in care se afla Masa Tacerii si Poarta Sarutului s-a interpus un cartier haotic de locuinte si o cale ferata. Ramane totusi evidenta axa dintre acestea, care strabate altarul bisericii Sfintii Apostoli, mergand de la apus la rasarit.

Semnificatiile Mesei Tacerii sunt multiple, pornind de la ideea de reculegere a celor ce urmeaza sa plece pe front, o ultima masa in familie, pana la analogia cu Cina cea de Taina, cu Mantuitorul in mijloc, inconjurat de cei 12 apostoli. Nu poate fi neglijata nici trimiterea la ideea de timp, caci daca privim de sus masa din calcar seamana cu cadranul unui ceas, iar cele 12 scaune dispuse circular au forma unor clepsidre. Desi chiar dispunerea elementelor ar trebui sa ne atraga atentia ca nu e vorba de o constructie cu utilitate practica (scaunele sunt dispuse prea departe de masa pentru a putea fi anatomic utilizabile), multi vizitatori le trateaza ca pe piese de mobilier si ignora din pacate atitudinea pioasa pe care o presupune acest monument funerar in cele din urma. Masa are un diametru de 2,15 m. Scaune in aceeasi forma de clepsidra se gasesc si pe aleea dintre masa si poarta, poate pentru a-i simboliza pe cei care asista la eroismul soldatilor comemorati.
Poarta sarutului e un arc de triumf, probabil un triumf al vietii asupra mortii, construit din piatra poroasa dintr-o cariera din Banpotoc, judetul Gorj. E primul element cu care iau contact vizitatorii care intra in parcul din Targu Jiu, aflandu-se la cativa metri de intrare. "Sarutul", sculptura din tinerete care a marcat despartirea de Auguste Rodin, e sublimata in cel mai inalt grad in cercul despartit in doua jumatati verticale de pe picioarele arcului. Poarta e masiva, are o grosime de 1,69, fiind mai mult lata decat inalta. Pe cele doua picioare inalte de 5 m, sta o arhitrava de 6,45 m. La cioplirea portii au participat si mesterii Ion Alexandrescu si Golea din Dobrita. Sculptorul marturisea ca si-a dorit reluarea temei sarutului, intr-o poarta prin care sa se poata trece dincolo.

Trecand prin poarta, calatorul are de mers prin oras, ca intr-o calatorie initiatica prin viata, pe un drum drept care duce la biserica. De la biserica Sfintii Apostoli mai sunt doar cateva sute de metri pana la ascensiunea pe care o sugereaza punctul culminant al acestui triptic: "Coloana recunostintei fara sfarsit". O veritabila scara a lui Iacob, pe care ingerii se urca si coboara, o creatie care te obliga sa iti ridici privirea spre cer. Succesiunea de elemente care se repeta i-au atras numele de "Coloana infinita" si, mai apoi, s-a generalizat denumirea eronata de "Coloana infinitului".
Coloana fara sfarsit, sau columna, are o inaltime de aproape 30 m, fiind alcatuita din 17 module, pe care Brancusi le denumea margele. Realizarea ei practica nu ii apartine sculptorului, ci unui colectiv de la Atelierele Centrale din Petrosani. Coordonarea i-a apartinut inginerului de structuri Stefan Georgescu-Gorjan, secondat de inginerul Nicolae Hasnas (pentru calculele de rezistenta), maistrul-sef Ion Romosan (executia stalpului central) si maistrul tamplar Carol Flisec (sculptarea in lemn a modulului de baza). Intreaga constructie, asezata pe o fundatie din beton, cantareste 29 de tone si e realizata din fonta suflata cu alama.

Brancusi tine sa sublinieze ca operele sale nu sunt abstracte, ele cautand esenta lucrurilor, ideea din spatele formei exterioare, deci un realism launtric. Formele sculptate de el in lemn, marmura si bronz sunt rafinate, pana la idealizare.
Ansamblul de la Targu-Jiu e punctul culminant al unui destin artistic impresionant. Brancusi a realizat primele sale scultpuri pe cand era cioban in satul sau natal, Hobita, judetul Gorj. Erau obiecte de uz casnic - linguri de lemn ornamentate, ciubare, porti si alte obiecte cu motive populare antropomorfe, zoomorfe si vegetale, care il vor insoti in periplul sau artistic ulterior.

A lucrat inca din copilarie, departe de parinti ca ucenic, zarzavagiu si ajutor, conditia modesta nepermitandu-i nici macar o educatie elementara. Cand a fost recomandat pentru scoala de arte si meserii, a trebuit sa invete sa scrie si sa citeasca de unul singur, la 20 de ani. Din sculpturile in lemn s-a intretinut la Viena, Munchen si Bucuresti, unde a urmat facultatea de Arte Plastice. La Paris a calatorit mai mult pe jos, inflacarat de ideile curajoase ale avangardistului Auguste Rodin, dar, ca si la Bucuresti, a urmat constiincios lectiile profesorilor sai conservatori, ca Antonin Mercie. In timpul studiilor de la Ecole des Beaux-Arts a avut si prima sa expozitie la Paris.
Prima sa opera in care se regasesc formele simplificate ale modernismului e "Rugaciunea", un monument funerar din cimitirul din Buzau. "Sarutul" e prima sa sculptura reprezentativa, marcata inca de influenta operei omonime a lui Auguste Rodin, dar modul in care sunt reprezentate cele doua personaje aminteste de arta naiva populara, avand un grad de abstractizare incomparabil mai mare decat la sculptorul francez. Deja Brancusi devenise un model in lumea artistica, preluat de Amedeo Modigliani si alti artisti. Dupa "Sarutul", un alt moment important e "Cumintenia Pamantului", cu aceleasi reverberatii populare arhaice, in postura unei femei ghemuite intr-o asteptare infrigurata si apasatoare.

Probabil tot din cultura populara a preluat si motivul oului, ca simbol al inceputului, pe care il va transforma intr-o esenta a formei in "Muza adormita" si in "Inceputul Lumii", un ou slefuit din marmura, fara alte ornamentatii. Din legendele romanesti a luat motivul pasarii si al zborului, din ce in ce mai abstractizat in "Pasarea Maiastra", lucrata in nu mai putin de 28 de variante succesive, la inceput in marmura, pentru a culmina cu silueta in bronz, de o perfectiune divina, a "Pasarii in spatiu". Pentru prima data in istoria artei, statuarul, caracterizat prin imobilitate, masivitate si greutate, avea dinamism si surprindea ideea de miscare si devenirea.
Lucrarile sale produceau deja scandal international, cum a fost cazul "Printesei X", a carei silueta cu detalii falice a fost retrasa de la expozitia de la Paris in urma protestelor. Mai mult, sublima sa lucrare "Pasarea in spatiu", o silueta esentializata pana la forma unei pene, a fost sechestrata de autoritatile vamale americane, iar timp de doi ani Brancusi s-a judecat cu acestea pentru a demonstra ca e vorba de o opera de arta si nu de un echipament industrial introdus clandestin in tara.

"Domnisoara Pogany" revolutioneaza abordarea portretului in sculptura, formele sunt de maxima eleganta, mainile, care cuprind chipul dau o senzatie cvasicoregrafica, in timp ce fizionomia e esentializata doar la expresivitatea ochilor. Muza acestei sculpturi in bronz, reluata si ea in cateva variante e pictorita Margit Pogany.
Desi e considerat parintele sculpturii moderne, Constantin Brancusi stapanea la perfectiile tehnicile necesare crearii unor sculpturi clasice, o dovedesc busturile din tinerete ale lui Laocoon, Vitellius, Carol Davila si detaliile anatomice ale Ecorseului, redate cu fidelitate. "Eu vreau sa sculptez forme care pot da bucurie oamenilor", spunea artistul.
Brancusi si-a lasat prin testament atelierul si circa 80 de sculpturi Statului Roman, dar guvernul comunist, care considera arta lui decadenta, mistica si needucativa pentru clasa muncitoare i-a refuzat acest dar, motiv pentru care aceste opere se afla in Centrul Pompidou, Muzeul National de Arta Moderna din Paris. Printre obiectele pastrate se regasesc mobila, dar chiar si celebra pipa sculptata de Brancusi insusi.

Articole asemanatoare:

Palatul Dolmabahce, comoara sultanilor de pe Bosfor [imagini]
Cum arata Casa Poporului pe dinauntru [imagini]
Manastirea Voronet: Cum au ajuns semnele zodiacale in pictura Judecatii de Apoi? [imagini]
Muzeul Brukenthal : Colectiile baronului Samuel von Brukenthal [imagini]
Castelul Bran: mister, legenda si turism industrial [imagini]
Traditii populare si obiecte de patrimoniu din Bucovina [imagini]
Veliko Tarnovo - Tsarevets, triumful turismului asupra religiei [imagini]
Statuia regelui Carol I s-a intors in fata Palatului Regal [imagini]
Domeniul reginei Maria de la Balcic [imagini]
Turnul Chindiei, emblema orasului Targoviste [imagini]