de Victor Grigore, Webphoto.ro

Derdap (pronunțat Gerdap) e al doilea parc natural ca mărime din Serbia, după Prokletije, care se află la granița cu Albania și Muntenegru. Derdap e o zonă vastă de pădure și munte, de 600-650 km pătrați, incluzând și câteva sate. Partea cea mai spectaculoasă ca peisaj e formată de clisura Dunării, care străpunge Carpații prin pereți de stâncă, alergând vijelios într-un spațiu în care ajunge să aibă cam jumătate din lățimea sa obișnuită.

derdap dunare

Pe acest segment, Dunărea e și frontieră naturală între Serbia și România, deci priveliștile sunt la fel de frumoase, dar diferite și de pe malul românesc și de pe cel sârbesc.
Elementul remarcabil al parcului natural sunt cele două cazane (Cazanele Mici și Cazanele Mari) create de râu. Sârbii le numesc Veliki Kazan și Mali Kazan. Numele a apărut din învolburarea apelor, care par să fiarbă în vârtejuri. Unul dintre cazane e vizibil doar cu barca din România, deci traversarea Dunării îți dă posibilitatea să îl admiri de pe drumul care șerpuiește pe lângă fluviu.

decebal dunare

Pentru a trece Dunărea se folosește drumul de deasupra barajului Porțile de Fier, unde se află și punctul de frontieră. Proiectul a fost realizat împreună de români și yugoslavi în timpul perioadei comuniste, având ca urmare modificarea radicală a peisajului, pentru a crea centrala hidroelectrică.
Cum regimul lui Josip Bros Tito era ceva mai liberal decât cel al lui Ceaușescu, și permitea unor transfugi să plece mai departe spre Europa de Vest, acest segment al Dunării devenise în epocă și o poartă spre lumea liberă. Românii născoceau planuri dintre cele mai ingenioase pentru a trece de fâșia de pământ militarizată și încercau să treacă înot segmentele cele mai periculoase de fluviu, unde supravegherea era mai slabă. E greu de știut cu exactitate câți români și-au riscat viața astfel, doar pentru a scăpa din „paradisul clasei muncitoare”. Se estimează totuși la 60.000 numărul celor împușcați de grăniceri sau înecați în timpul trecerii înot a frontierei. Aceste lucruri, care se petreceau cu doar două decenii în urmă, ți se par ireale acum, când poți trece granița în Serbia pe la Porțile de Fier doar arătând buletinul.

regele decebal statuie dunare

Pe lângă hidrocentrala Porțile de Fier, o altă intervenție a omului în peisaj s-a făcut după 1989. E vorba de statuia lui Decebal, regele dacilor, cea mai mare sculptură în piatră din Europa. Aflată într-un golf în interiorul teritoriului românesc, aproape de mănăstirea Mraconia, statuia e vizibilă de pe ambele maluri.

manstirea maraconia

În amonte se găsește un artefact mai vechi, cetatea medievală Golubac (Golubaț) nu departe de orașul cu același nume. Acolo veți putea găsi hoteluri, dar cazare se găsește și la sătenii primitori din regiune.

pod vechi

Nu departe de Porțile de Fier e orașul Drobeta Trunu Severin, locul unde Apolodor din Damasc a ridicat cel mai mare pod al antichității, pentru a ajuta legiunile romane să traverseze către Dacia.

Pe malul sârb, mai sus de cazane, se găsește și inscripția antică numită Tabula Traiana, înscrisă de împăratul Traian, în care sunt înșirate toate titlurile sale și e consemnată decizia de a ridica podul

dunarea la cazane

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 7.9/10 (9 votes cast)
Cum se vede statuia lui Decebal de la Dunăre de pe malul sârbesc, 7.9 out of 10 based on 9 ratings

Mai multe articole din secțiunea Destinatii
Meniu
Facebook
Alte pagini
Imagini

Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea

galerie de imagini

Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.

Links