Dolmabahce
Comoara sultanilor de pe Bosfor

Palatul Dolmabahce e cea mai mare si mai luxoasa resedinta din Turcia: 15.000 de metri patrati construiti, 285 de camere, fara a socoti baile, holurile si anexele. In palat se intalneste opulenta orientala a celor sase sultani care l-au locuit (ultimii conducatori ai Imperiului Otoman) cu rafinamentul occidental. De altfel, palatul seamana mai mult cu o resedinta imperiala franceza sau austriaca, decat cu locatiile din 1001 de nopti; pentru vizitatorul roman, cel mai apropiat termen de comparatie ar putea fi Palatul Cotroceni, de dimensiuni insa cu mult mai modeste decat Dolmabahce.

Poarta de intrare in Palatul Dolmabahce

Turul complet incepe prin poarta dinspre continent, situata in vecinatatea stadionului Besiktas, pentru a se incheia pe malul marii, prin terasa palatului. In cladirea haremului se poate ajunge si prin culoarele interioare, dar actuala organizare muzeala impune vizitarea separata a respectivei aripi a cladirii.

Punctul culminant al unei vizite la Dolmabahce e intrarea in Sala Muayede, o incinta care iti taie respiratia. E o sala atat de inalta incat sub cupola ei ar putea incapea un bloc cu 12 etaje. De cupola cu diametru de 25 de metri si inalta de 36 m atarna un candelabru de cristal de 4 tone si jumatate, fabricat in Anglia in secolul XIX. Era initial luminat cu gaz, dar a fost modificat pentru a folosit peste sase sute de becuri.

Impresia de grandoare a salii care se deschide catre mare printr-o terasa e data de cele 56 de coloane sculptate si de pictura tridimensionala care ii accentueaza proportiile printr-o iluzie optica.

In cei 2.000 de metri patrati ai Salii Muayede s-au petrecut evenimente cu rezonanta istorica pentru Turcia. De Ramadan, aici era adus de la Palatul Topkapi tronul sultanului, care primea onorurile printilor si ambasadorilor acreditati. In aceasta sala sultanul Abdulmecid l-a primit pe imparatul Franz Joseph si tot aici Murad al V-lea s-a incoronat.

Dar locul e legat si de modernizarea Turciei: primul parlament al Imperiului Otoman si-a tinut sedinta inaugurala sub aceeasi cupola in 1877, iar la proclamarea republicii tot in Muayede Hall, Mustafa Kemal Ataturk si-a tinut primul discurs in calitate de presedinte. Discursul a fost tiparit si inramat pe unul din peretii salii. In fine, la moartea lui Ataturk in 1938, trupul neinsufletit a fost depus chiar in sala Muayede astfel incat admiratorii sai din Istanbul si din toata Turcia sa il poata omagia pe acest mare reformator.

Un alt element care impresioneaza orice vizitator si trimite la opulenta orientala e scara cu balustrade din cristal care leaga intrarea principala in palat de primul nivel. Scara, in stil baroc, are deasupra un urias candelabru de Baccarat (dupa numele orasului francez).

Cum imperiul otoman se intindea pana in zone dintre cele mai exotice, exista numeroase sculpturi in piatra sau metal care infatiseaza lei si scene de vanatoare. Foarte impresionant e lampadarul creat in jurul unui fildes de mari dimensiuni ornat cu argint, un dar al guvernatorului provinciei care care se intindea peste Arabia Saudita, Ahmet Ratib Pasa, lucrat dupa cate se pare la Londra.

O parte din bogatia sultanilor otomani se afla expusa in spatele unor geamuri securizate, dupa tipicul oricarui muzeu. Sunt expuse obiecte de vesela din aur, argint, platina, portelan, cristal si turcoaz. Obiectele sunt doar cateva dintre cele 7.000 de obiecte de patrimoniu care se afla in palatul Dolmabahce.

Califul Abdulmecid a transformat una din incaperi in biblioteca. Se afla aici carti in turca, araba, franceza, germana sau engleza, dar si un autoportret facut de califul cu inclinatii artistice.

Palatul, construit intre 1843 si 1856 de al 31-lea sultan otoman, ne permite patrunderea in viata de curte a acestui mare imperiu. O sala foarte importanta e sala de rugaciune (Mescid), decorata cu arabescuri si citate din Coran desenate chiar de ctitorul Abdulmecid.

Din tavanul camerei de rugaciune atarna un candelabru din sticla de Murano (Italia), iar nisa care indica Mecca (echivalentul altarului crestin) si din care se citesc versetele din Coran adaposteste pe rafturi apa din fantana pietrei Kaaba din Mecca, pe care musulmanii o inconjoara in timpul pelerinajului.

Salonul Ambasadorilor (Sufera Hall) a fost folosit nu doar pentru receptiile care i-au consacrat numele, dar tot aici a fost pregatita de catre lingvisti si parlamentari reformisti trecerea in 1928 la un nou alfabet, bazat in cea mai mare parte pe cel latin, imbogatit de cateva semne diacritice.

Dat fiind ca salonul avea o functie de reprezentare a imperiului in fata trimisilor straini, decoratiunile sunt abundente si de mare valoare. Tavanul e impanzit cu stucaturi din gips poleite cu aur, iar cele patru seminee sunt inramate in portelan european si au cristal lucrat manual in partea inferioara.

In Dolmabahce exista si doua apartamente private ale sultanului si suitei sale. Cu un parchet splendid, apartamentul sultanului era folosit pentru treburile de peste zi, dar si pentru rugaciunile si mesele de seara din timpul Ramadanului. Teologi din tot imperiul erau invitati aici pentru a sustine prelegeri pe teme alese de Sheikulislam (echivalentul musulman al unui patriarh), prelegeri care sa ii desluseasca sultanului taine ale religiei islamice.

Baia sultanului (Hamam) e alcatuita din trei incaperi in care intri printre doua lampadare din cristal de Boemia. Cea de-a doua incapere e strajuita de o cortina rosie cu monograma sultanului Abdulmecid, ceea ce semnifica intrarea intr-un spatiu privat in care accesul e interzis. Peretii baii propriu-zise sunt placati cu alabastru, o marmura egipteana, iar pardoseala e din marmura de Marmara. Tavanul mentine perforatiile traditionale ale unei bai turcesti, in timp ce incalzirea se face prin dusumea cu ajutorul unui sistem ingenios.

Camera sultanului din cadrul haremului e denumit si Salonul Visiniu, pentru tapetul din matase si tapiteria in nuante de rosu si grena. Aici sultanul isi primea sotiile si copiii, precum si alti membri ai dinastiei. Culoarea tesaturilor care acopera lambriurile a fost aleasa personal de sultanul Abdulmecid. Decoratiunile sunt tributare stilului neoclasic (rococo). In mijlocul salii se afla o masa din abanos acoperita cu o un strat de portelan lucrat in relief. Semineul urias e o combinatie de baroc si stil imperial.

Haremul sultanului era format din 20-25 de femei, preferata sultanului beneficiind de o camera speciala, foarte luxoasa. Aici poate fi admirat un mobilier foarte special, lucrat dupa o tehnica locala, care presupune lipirea unor bucati milimetrice de lemn de diverse esente intr-un desen care aminteste de tehnica mozaicului.

Articole asemanatoare:

Grecii din Romania si-au serbat ziua cu uzo si sirtaki [imagini]
Targul de Mos Nicolae, o alternativa la Xmas & Santa Claus [imagini]
City Mall a fost transformat in Taramul Povestilor de 1000 de colindatori [imagini]
Monumentele geologice ale Bucegilor [imagini]
Castelul Bran: mister, legenda si turism industrial [imagini]