de Victor Grigore, Webphoto.ro

Graăina Botanică din București e unul din locurile care te fac în același timp să te bucuri că există și să regreți că nu e chiar ce ar putea fi. O parte din grădină, cea dinspre Șoseaua Grozăvești nu are nimic în plus față de un parc oarecare, ba chiar arată mai ponosit decât Cișmigiu sau Herăstrău. Suprafețe întregi sunt acoperite doar cu iarbă care nici gazon nu poate fi numită, sau cu specii destul de comune de arbori. Spațiile sunt largi, iar vizitatorii fiind mai puțini decât într-un parc e îndeajuns de relaxant, dar parcă îți pare rău că ai plătit biletul de intrare de 4 lei, respectiv o suprataxă foto de 8 lei.
Update 2012: biletul costa acum 10 lei, a fost eliminata taxa foto.

gradina botanica

Dar dacă ești puțin mai îngăduitor și treci peste dezamăgirea inițială, există câteva locuri în cele peste 17 hecatare ale Grădinii Botanice în stare să îți aducă surprize plăcute: grădina cu trandafiri, lacul cu nuferi, firul de apă și vietățile care îl animă.

trandafir rosu

Grădina Botanică a fost creată înca de pe vremea lui Cuza, în 1860, prin divizarea domeniului Cotroceni, cu doi ani înainte ca domnitorul Unirii să își stabilească reședința oficială în palatul amintit. Horticultorii Universității București au populat-o cu diverse specii de plante perene sau sezoniere, de la nuferi, iriși, plante medicinale și tropicale, la trandafiri, cactuși, arbori tropicali, etc.

nufar

În fața Facultății de Biologie se află și busturile a două personalități de marcă ale domeniului, Emanoil Teodorescu si Dimitrie Brandza, cel din urmă fiind, alături de peisagistul belgian Fuchs, cel care a însuflețit crearea noii grădini botanice la sfârșitul secolului al XIX-lea.

trandafir galben

Serele grădinii botanice aclimatizează numeroase specii de plante exotice, dar moștenesc și ele același aspect prăfuit de loc în care investițiile parcă s-au sistat prin anii ’80. În multe dintre sectoarele acestor sere înțesate de cactuși și palmieri constați că în afară de un exemplar de ficus gigantic nu se găsesc plante pe care nu le-ai întâlni și într-o florărie mai cu pretenții din zilele noastre.

ratuste

În mijlocul grădinii se află un lac cu poduri și insulițe de pe care pot fi observate familii de rațe sălbatice, care alături de broscuțele care folosesc frunzele de nuferi pe post de trambulină alcătuiesc fauna acestui mic ecosistem.

trandafir

Grădina de trandafiri e printre zonele cel mai bine întreținute, cu varietăți foarte diverse de trandafiri de toate culorile, obținute prin încrucișări controlate. Spectacolul vizual creat de trandafiri variază, desigur, în funcție de sezonul de vizitare, dar din primăvară până toamna există cel puțin câteva soiuri care să se afle în perioada de înflorire.

trandafir portocaliu arbore

Dintre sutele de specii de trandafiri, putem distinge câteva categorii: trandafirii de grădină (cei vânduți în florării), care înfloresc de mai multe ori, au tulpina groasă și flori mari – thea remontanti; trandafirii pitici, folositi în jardiniere sau mai nou în aranjamente florale – rosa floribunda, rosa polyantha – trandafirii decorativi, care pot fi întâlniți în parcuri, cu tulpina subțire și flori numeroase – rosa canina, trandafirul de Damasc, rosa rubrifolia.

O specie foarte întâlnită în casele și chiar grădinile din România e trandafirul japonez (camellia japonica) cu o floare asemănătoare cu garoafa de culoare albă sau roz.

pod botanica

Speciile de nuferi (nymphaea) se deosebesc prin coloritul florilor, de la albul pur al unui Nymphaea Alba (Albatross, Gonnere, Helvola), la roz (Pink Sensation, Marliacea Rosea, Rubra, Madamme Wilfon) galben (Joey Tomocik, Chromatella), violet (Rose Arey, Fire Crest, Sioux, Charles de Merville, Conqueror, Red Spider) culori pale (Hollandia) sau aprinse (James Brydon, Attraction).

rata salbatica

Tot o specie de nufăr este și lotusul (Nelumbo), care are flori asemănătoare, dar se deosebește prin forma frunzei.

nufar alb

Nuferii cresc și fără intervenția omului în mai multe locuri din România cum ar fi Delta Dunării sau diverse lacuri protejate prin lege. Pentru a se dezvolta au nevoie de ape liniștite, pe care le oxigenează și purifică prin consumarea algelor care dau aspectul verzui de apă stătută și de foarte mult soare. Nuferii pot fi plantați și într-un heleșteu artificial, plantându-le tuberculii care dau rădăcini lungi cu dezvoltare rapidă în ghivece acoperite cu pietriș care să rețină pământul. Secretul supraviețuirii acestor plante doar aparent fragile e tulpina foarte lungă care leagă rădăcinile de pe fundul apei de frunzele și florile care plutesc pe luciul apei.

lac nuferi

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.0/10 (11 votes cast)
Grădina Botanică din București - spectacol al naturii sau doar un parc cu bilet de intrare?, 9.0 out of 10 based on 11 ratings

Mai multe articole din secțiunea Destinatii
Meniu
Facebook
Alte pagini
Imagini

Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea

galerie de imagini

Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.

Links