Construită de Neagoe Basarab, în 5 ani, finalizată fiind în 1517, pe locul primei mitropolii a Țării Românești, poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. A fost pictată de zugravul Dobromir din Târgoviște, în timpul domniei ginerelui lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, dar din fresăa nu se mai păstrează decât fragmente, aflate la Muzeul Național de Artă din București, pictura fiind refăcută în secolul XIX, la o calitate mai modestă.
Vechea catapeteasmă, din timpul lui Șerban Cantacuzino, se află în colecția de obiecte de patrimoniu a mănăstirii

Planul mănăstirii Curtea de Argeș, ridicată din piatră fățuită, îl respectă pe cel al fostei mitropolii și se regăsește și în arhitectura bisericii palatului Cotroceni. La sfârșitul secolului XIX, doi arhitecți – francezul Andre Lecomte de Nouy și românul Nicolae Gabrielescu – au condus lucrările de restaurare a lăcașului.

Marca acestei construcții sunt spiralele desenate din piatră pe cele două turle mici de deasupra pronaosului și superba dantelărie din piatră de la exterior. Aceeași migală sculpturală se regăsește și în agheasmatarul, construcția deschisă cu cupolă susținută pe coloane, din fața bisericii, care adăpostea butoaiele în care era sfințită apa de Bobotează.

Motivul pentru care mănăstirea Curtea de Argeș e cunoscută de toți românii e legenda Meșterului Manole, o baladă care povestește construcția ei miraculoasă. Zidită pe un loc lovit de un blestem, construcția se ruina pe timpul nopții, până când meșterul a avut un vis din care a înțeles că trebuie să aducă o jertfă umană, așa că Manole îi pune pe ucenicii săi să jure că vor zidi pe soția sau mama care va veni prima cu merinde la muncitori. Locul unde oamenii presupun că a fost zidită Ana, soția meșterului Manole, e însemnat pe zidul exterior al mănăstirii. După acest sacrificiu ritual, construcția e terminată, dar de pe turla ei Manole îi va spune domnitorului Negru Vodă că meșterii lui ar mai putea face și altă mănăstire, încă mai frumoasă decât aceasta. Pentru că acest lucru să nu se întâmple, domnitorul le ia scările, iar cei nouă meșteri mari, calfe și zidari, cu Manole zece, care-i și întrece

Pridvorul mănăstirii Curtea de Argeș adăpostește mai multe moaște dar și criptele unor capete încoronate, începând cu Neagoe Basarab, ctitorul, soția, Despina Doamna, urmașul la tron, cu o contribuție importantă la terminarea construcției, Radu de la Afumați și Doamna Stana, fiica lui Neagoe Basarab.

La Curtea de Argeș odihnesc și cei mai importanți membri ai casei regale romanesti: Carol I, Ferdinand Întregitorul, regina Elisabeta (Carmen Sylva, după pseudonimul literar) și Regina Maria. Întrucat România a înapoiat Bulgariei Cadrilaterul în 1940, dorința reginei Maria, ca inima sa îi rămână la Balcic, nu a mai putut fi îndeplinită. Astfel încât o casetă cu inima reginei se află în castelul Bran, dar trupul său e în pridvorul mănăstirii Curtea de Argeș, potrivit dorinței testamentare. În 1998, la inițiativa fiicei sale, călugărită sub numele de maica Alexandra, a fost montată și o placă din marmură cu următorul text:

”În acest sfânt lăcaș al Curții de Argeș odihnește Maria, regina României intregite, principesă a Marei Britanii și Irlandei, mama răniților și a tuturor celor necăjiți. Născută la Eastwell, Anglia, la 29 oct. 1875 și adormită întru Domnul la Sinaia, la 18 iul 1938. Fă-i odihnă, Doamne, sufletului roabei Tale, în loc de verdeață, unde nu este întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit.”

Alături, o placă similară este dedicată regelui Ferdinand I al României, născut la Sigmaringen în 1865 și decedat în 1927, la Castelul Pelișor. În inscripție e amintită cea mai mare realizare a domniei lui Ferdinand (1914-1927), unirea tuturor românilor de la 1918, care îl transformă în primul rege al țării reîntregite, moment care urmează obținerii independenței sub predecesorul său Carol I, în 1877.

Există o sumă de simboluri care leagă Curtea de Argeș de tradiția dinastică a țării. Nu departe de aici a existat o cetate a lui Burebista, dar și cetatea de la Poienari și evident primul oraș de reședință al Țării Românești și prima mitropolie. Această concentrare de elemente spirituale și statale perpetuează conceptul bizantin al simfoniei, uniunea armonică dintre puterea Cezarului și a Duhului.

Reluând un obicei bizantin, care poate fi observat inclusiv în Sfânta Sofia de la Constantinopol, cu care, ușor exagerat, a fost comparată mănăstirea argeșană, în pridvor sunt reprezentați ctitorii aducând macheta bisericii ca pe o ofrandă. Neagoe Basarab și Despina Doamna sunt însoțiți în tabloul votiv de cei șase copii ai lor.

Zidirea e completarea în piatră a filosofiei domnitorului, cuprinsă în Invățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie. O a doua clădire importantă din complexul muzeal de la Curtea de Argeș e aceea a paraclisului (capela) cu hramul Sf Filofteia, o construcție de mari dimensiuni, din cărămidă roșie, cu o siluetă care amintește arhitectura catedralelor anglicane.

Porumbeii sculptați la exterior aveau în cioc clopoței care sunau cristalin la adierea vântului

La intrarea în complexul muzeal se plătește o taxă de vizitare de 2 RON. Pentru copii, biletul costă 1 leu.

Similar:

• Transfagarasan: “The best road in the world” according to BBC’s Top Gear
• Domeniul Reginei Maria de la Balcic
• The Monastery of Curtea de Arges, a spiral towards the Heaven
• Biserica Domneasca din Curtea de Arges, uitata in paragina de turistii care vin la manastirea vecina
• Costume și dansuri populare din Ardeal
• Lacul Bicaz, cel mai mare lac artificial din România
• Sibiu, farmecul unei foste capitale culturale europene
• Castelul lui Vlad Ţepeş din Bucureşti
• The royal fortress of Suceava outlasted the walls of Constantinople
• The cathedral of Timisoara, the landmark building of the city