Istorie
Revolutia Romana in viziunea armatei

"Un muzeu fara suflet", mi-a spus un revolutionar timisorean cand l-am intrebat daca a vazut memorialul Revolutiei de la Muzeul Militar din Bucuresti. Si exact aceeasi senzatie o traisem si eu, cu cateva luni inainte, la inaugurarea expozitiei. Ar fi ca si cum birocrati ai celui de-al treilea Reich ar incropi un memorial al Holocaustului. Aproape toti cei peste o mie de morti din Revolutie au murit impuscati de arme ale soldatilor romani si tocmai armele sunt principalele exponate din colectie.

O cruce rece din marmura, in stilul monumentelor, care ii lasa indiferenti pe trecatori, ridicate dupa '90 in marile orase, e cea care ii aduce in amintire pe cei ucisi. Numele lor sunt cioplite pe un perete al muzeului si doar fotografiile din decembrie 89 aduc ceva din caldura umana a acelei ierni fierbinti.

Un exponat deosebit de valoros pentru istorie este tunica patata de sange a lui Vasile Milea, ministrul Apararii in timpul izbucnirii Revolutiei de la Timisoara. Sinuciderea sau asasinarea lui Milea in 22 decembrie reprezinta inca un subiect controversat, la fel si rolul sau in acele evenimente. Desi numele lui Vasile Milea a fost dat unui mare bulevard din Bucuresti, exista numeroase voci care il acuza ca a participat activ la reprimarea revoltei de la Timisoara. Fostul sef al armatei completeaza astfel o lista mai lunga cu generali acuzati de crime in timpul revolutiei, de la Nicolae Militaru, la Stefan Guse, Victor Atanasie Stanculescu, Mihai Chitac, Ion Hortopan si altii.

Desi rotitele justitiei s-au miscat anevoie in cei douazeci de ani de la Revolutie, in fata instantelor au ajuns 176 de militari, dintre care 18 generali - 12 de la Militie si 6 de la Armata. De coordonarea acestor forte armate s-au ocupat nomenclaturistii Partidului Comunist. Doar 24 dintre liderii Partidului Comunist au fost deferiti justitiei, cei mai multi scapand fie prin vicii de procedura, fie pe motive medicale.

Mai mult, in timpul mandatului lui Ion Iliescu au fost amnistiate o parte din abuzurile comise in timpul Revolutiei, iar cei care au primit totusi condamnari, au fost gratiati. Intre ei: colonelul de Militie Nicolae Ghircoias, complice la stergerea urmelor dupa arderea cadavrelor revolutionarilor timisoreni, generalul de Armata Constantin Rotaru, locotenent-colonelul Ion Paun, capitanul Constantin Gheorghe, toti trei, partasi la reprimarea revolutiei de la Timisoara, generalul Grigore Ghita, participant la masacrul de pe Aeroportul Otopeni, maiorul de militie Iosif Veverca si locotenent-colonelul Ion Corpodeanu participanti la represiunea din Timisoara si la arderea cadavrelor.

Generalii Stanculescu si Chitac au beneficiat la randul lor de clementa justitiei si politicienilor, la fel cu intreg lotul CPEx (varful nomenclaturii PCR), care fusese inculpat in 1990 intr-un proces tip Nurenberg, gratiat de Ion Iliescu. Ion Coman a fost gratiat de Emil Constantinescu dupa ce a executat mai putin de 3 ani din pedeapsa.

Un lucru tulburator este ca dintre victimele Revolutiei, mai mult de jumatate (peste 600 de persoane, adica) erau militari, victime ale unor diversiuni, cum au fost cele sustinute prin intermediul Televiziunii de catre diversi ofiteri. Stirile despre "teroristi", care au semanat panica in randul populatiei au fost transmise pe post nu doar de redactorii TVR, dar si de ofiteri precum Nicolae Militaru, Stefan Guse, capitanul Mihail Lupoi, amiralul Emil Cico Dumitrescu.

La inceputul anilor '90 au existat cateva initiative reformiste in cadrul Armatei: ADM (Actiunea pentru Dreptate Militara) si CADA (Comitetul de Actiune pentru Democratizarea Armatei), soldate cu un esec si cu marginalizarea celor care cereau investigarea rolului Armatei in Revolutie si schimbari reale la nivelul conducerii. Desi intre timp Armata Romana a devenit membra a NATO, ea ramane alaturi de SRI si Politie in randul institutiilor care nu si-au precizat public mai mult decat formal ruptura de institutiile perioadei comuniste pe care le-au mostenit. Expozitia de fata reprezinta un recurs necesar la memorie, dar risca sa ramana un act birocratic in conditiile in care se opteaza pentru o versiune cosmetizata a istoriei.

Articole asemanatoare:

Expozitie: Imagini din comunism [imagini]
Memorialul Revolutiei din Timisoara: de la curajul de a scanda in strada, la adevarul rostit in soapta [imagini]
Ateneul Roman, un panteon cultural al romanilor [imagini]
Cum arata Casa Poporului pe dinauntru [imagini]
[imagini]
Palatul Cotroceni: cum arata locul din care e condusa Romania[imagini]
Statuia regelui Carol I s-a intors in fata Palatului Regal [imagini]
Muzeul Regiunii Portile de Fier, un muzeu al Olteniei dunarene [imagini]
[imagini]
Basescu a indemnat la lustratie prin referendum [imagini]
Temutii anarhisti au demonstrat pasnic fata de brutalitatea Politiei [imagini]
Monica Lovinescu si Virgil Ierunca primesc abia postum onorurile cuvenite [imagini]
De la protestul societatii civile nu a lipsit decat societatea [imagini]
Iliescu a devenit ecologist la batranete [imagini]
Simboluri legionare si scandari rasiste la mitingul Noii Drepte [imagini]
Orhan Pamuk: „Nationalistii fac de fapt rau natiunilor pe care le apara” [imagini]
De fapt, pentru cine se organizeaza o parada militara? [imagini]
Bogdan Teodorescu: "Manipularea este cea care duce umanitatea inainte" [imagini]
Proteste anticomuniste la Bucuresti in sprijinul revolutiei de la Chisinau [imagini]