Bizant
Sfanta Sofia, replica imparatului Iustinian la Templul lui Solomon

Legenda spune ca atunci cand a intrat pentru prima data in ctitoria sa, imparatul Iustinian si-a ridicat privirea catre cupola si a exclamat: "O, Solomon, te-am depasit!". Ca sa intelegem cat de indreptatita era aceasta constatare trebuie sa ne lasam imaginatia sa lucreze si sa ne inchipuim bazilica pictata, podeaua din marmura, pietrele pretioase, cupola poleita in aur pe dinauntru, catapeteasma din argint vesmintele preotesti si corurile care psalmodiau din balconul circular cantece bizantine. Cum in primele secole ale crestinatatii toti credinciosii cantau impreuna liturghia, pentru miile de suflete care incapeau in Sfanta Sofia slujba trebuie sa fi fost nu un spectacol, ci o experienta mistica. Sunt atestate cazuri in care vizitatori de seama ai orasului lui Constantin au trecut la crestinism dupa o asemenea experienta. Alti calatori s-au multumit sa declare Hagia Sphia "a opta minune a lumii".

Asadar, calcati cu grija, aceasta nu e o catedrala ca oricare alta. E inima ortodoxiei si prototipul oricarui lacas de cult al crestinismului rasaritean. Are grandoarea unei catedrale apusene, dar rostul ei e sa permita pogorarea harului, fiind astfel chintesenta a ceea ce a fost Imperiul Bizantin, o Cetate a lui Dumnezeu, un imperiu condus de imparati care astazi sunt in calendarele cu sfinti. Un imperiu care sanctifica intelepciunea.

Sfanta Intelepciune e un nume care i-a marcat destinul constructiei. De intelepciune au dat dovada atat musulmanii care au pastrat-o in picioare, transformand-o in moscheie, cat si autoritatile laice ale lui Mustafa Kemal Ataturk, care au decis ca Hagia Sofia sa fie un muzeu, cu relicve ale ambelor religii care au folosit-o ca lacas de cult. E in fond, un mic Ierusalim, acceptat ca loc sacru de crestini si musulmani, dar la fel de admirat si de necredinciosii iubitori ai artei.
Numele diverse sub care e cunoscuta atesta soarta zbuciumata a locului: e denumita Sancta Sophia in latina, Hagia Sophia, Agia Sofia sau dupa pronuntia locala Ayasofya. Dar nu e inchinata unei sfinte cu acest nume, denumirea completa fiind "Biserica Sfintei Intelepciuni a lui Dumnezeu".

Speculatii legate de proportiile perfecte ale bisericii s-au nascut, ca in cazul piramidei lui Keops. Aici e vorba de o perfectiune geometrica nascuta din incadrarea unui cerc intr-un patrat, iar a varfurilor patratului intr-un alt cerc. Secole de-a randul a fost un mister pentru oamenii de stiinta modalitatea in care proiectantii - fizicianul Isidor din Milet si matematicianul Anthemios din Trales - au reusit sa suspende doar pe peretii cladirii o cupola inalta de 56 m si lata de 31 m. Peste 10.000 de muncitori au trudit la ridicarea ei.
Forma trimite si la viziunea ptolemeica asupra universului: un patrat (cub), reprezentand Pamantul, cu cele patru puncte cardinale ale sale, are deasupra sa un cerc (jumatatea de sfera a boltei), reprezentand cerul si divinitatea. Uimitor este ca, in clipa in care paseste pe poarta Imparatului, vizitatorul e intampinat de viziunea unei bolte ce aparent e suspendata in aer (poate vedea vedea punctul cel mai inalt al domului, dar nu si cele patru pandantive pe care se sprijina). Cand fresca era intacta, in centrul cupolei era, ca in mai toate bisericile ortodoxe, icoana lui Iisus Hristos Pantocrator (Atottiitorul).

Cel mai probabil pe acest loc, aflat nu departe de Bosfor si de Cornul de Aur, fusese un templu grec, iar apoi doua biserici crestine rapuse de incendii. Sfanta Sophia a fost construita in doar cinci ani, intre 532 si 537. Primul dom s-a prabusit la cateva decenii dupa inaugurare, la un cutremur, asa ca a fost inlocuit cu un dom care a rezistat doar 5 ani, in fine nepotul lui Isidor din Milet a gasit proportia ideala a structurii de rezistenta, ridicand putin inaltimea cladirii, domul sau fiind daramat si reconstruit abia in secolul XVI de arhitectul otoman Mimar Sinan (Sinan Arhitectul), care i-a adaugat noi elemente de sustinere, impreuna cu noi minarete, care pot fi vazute si astazi. La est si la vest, jumatati de domuri se arcuiesc pentru a defini conturul elegant al constructiei, greutatea domului principal e preluata de pandantive - triunghiuri rotunjite cu varful in jos, care astfel creeaza patru bolti la imbinarea cupolei cu peretii. Coloane din marmura, mozaicuri din aur, porfiruri albe si purpurii impodobeau biserica la interior.
O mie de ani dupa Iustinian, Aya Sofia a ramas cea mai mare catedrala de pe glob, pana cand a fost construita catedrala din Sevilia.

Cel mai valoros fragment de mozaic pastrat in prezent e cel reprezentandu-L pe Iisus Hristos, incadrat de Fecioara Maria si de Ioan Botezatorul si dateaza din secolul XIII. Mozaicul a fost facut pentru a marca revenirea la cultul ortodox dupa scurta ocupatie latina, in care biserica a fost folosita de supusii papei. Calitatea reprezentarii din acest mozaic e similara cu aceea din pictura renascentista, pastrandu-se insa canoanele iconografiei bizantine. Intr-un alt mozaic, imparatul Constantin ii prezinta Fecioarei o macheta a orasului sau, iar Iustinian, o macheta a bisericii Intelepciunii.

Nu se stie daca impresionanta reprezentare a lui Iisus Hristos de pe cupola, acoperita in prezent de caligrafia araba ar putea fi scoasa la lumina, subiectul fiind totusi destul de delicat in Turcia de azi.
Daca reprezentarea lui Iisus Hristos Pantocrator (Atottiitorul) de pe cupola ramane ascunsa, in prezent se poate vedea deasupra altarului, in punctul cel mai inalt spre care s-ar ridica privirea unui credincios asezat cu fata la altar, un splendid mozaic al Fecioarei Maria cu Pruncul. E probabil o refacere din secolul IX a mozaicului original, distrus in vremea iconoclasmului, pastrand fundalul din aur care uimea vizitatorii. Foita de aur care impodobeste aura sau intregul fundal al icoanelor ortodoxe e un simbol al luminii dumnezeiesti si al sfinteniei. Balconul circular de la etaj se intrerupe in dreptul altarului, care avea o catapeteasma din argint de 15 m. Pe peretele din dreapta si din stanga, incadrand de la cativa metri icoana Fecioarei Maria, se mai pot vedea fragmente ale reprezentarilor arhanghelilor Mihail si Gabriel, ingerul Buneivestiri, care anunta si invierea.

Motivul angelic e omniprezent in Sfanta Sofia, in colturile superioare ale constructiei sunt reprezentari de mari dimensiuni ale unor aripi ingeresti, in vreme ce corurile plasate la etajul superior se spune ca produceau o muzica divina, sugestie a unor cete ingeresti. Intre zidurile acestei biserici s-au petrecut si evenimente istorice - incoronari imperiale si sinoade ecumenice. La etaj, unde era inclusiv tronul imperial, se ajunge printr-un fel de catacombe in panta, care amintesc si ele de zorii crestinismului.
Statuile si picturile au fost distruse inainte de cucerirea otomana, in secolul VIII, in timpul perioadei iconoclaste. Si, din pacate, iconoclastii nu au fost ultimii "crestini" care au afectat-o, cruciatii veniti din Apus (venetieni si franci) au pangarit-o si au pradat-o, la cumpana dintre secolele XII-XIII. Acesti asa-zisi aparatori ai crestinatatii in fata islamului s-au dedat la un jaf nemaivazut, violuri, crime ale clericilor. In Sfanta Sofia, cruciatii au distrus catapeteasma si icoanele si chiar au pus in scena implinirea uneia dintre profetiile Apocalipsei, asezand in tronul patriarhului o prostituata, care a baut din sfantul potir. Dupa ce papa s-a dezis de faptele trimisilor sai cruciati, Sfanta Sofia a fost transformata in catedrala catolica, in deceniile de stapanire latina a Constantinopolelui. In cele doua secole pana la caderea orasului in mainile turcilor, biserica devenise aproape o ruina.

Mult mai dramatica a fost transformarea ei intr-o moscheie dupa caderea Constantinopolelui, in 1453. Pentru aceasta operatiune, sultanul Mahomed al II-lea a luat urmatoarele masuri: a inlaturat crucea de pe turla bisericii, a acoperit icoanele, dat fiind ca credinta musulmana nu accepta reprezentari ale lui Dumnezeu, ale oamenilor si ale animalelor intr-un lacas de cult, i-a adaugat minaretele (turnurile din care muezinul cheama la rugaciune), iar in locul catapetesmei altarului a fost ridicat un amvon musulman (minbar), din care imamul rosteste textul ceremonial.

Totusi trebuie subliniata intelepciunea sultanilor turci care din cand in cand ordonau ca mozaicurile, acoperite cu ciment, sa fie descoperite pentru lucrari de intretinere, iar apoi reacoperite. Crestinii socotesc un miracol faptul ca desi frescele cu scene din Biblie s-au pierdut, din loc in loc pe peretii moscheiei, crucile au iesit prin cimentul care le acoperea.

Si Baiazid al doilea a construit un minaret, iar candelabrele actuale sunt aduse de Soliman Magnificul, ca prada de razboi din Ungaria. Mahmud I a extins-o, transformand-o intr-un complex cultural islamic cu scoala, cantina pentru saraci, biblioteca, fantana pentru baia rituala de dinaintea rugaciunii, la fel de atent cu Aya Sofia ( care a fost multa vreme cea mai mare moscheie din lume) fiind si inteleptul sultan Abdulmecid.

Moscheia a fost transformata in muzeu in 1934, sub Mustafa Kemal Ataturk, fragmentele de mozaic care au mai putut fi salvate, au fost scoase la lumina, dar au ramas pe loc si inscriptiile in araba cu pasaje din Coran, precum si decoratiunile din perioada otomana. Covoarele au fost scoase, lasand podeaua din marmura sa se vada, astfel incat Aya Sofya este si singura moscheie in care turistii nu trebuie sa se descalte la intrare. Trebuie, in schimb, sa plateasca taxa de vizitare de 20 lire noi (aproximativ 10 euro), care include si permisiunea de fotografiere si filmare. In fiecare an, un milion de vizitatori vin sa vada aceasta a opta minune a lumii, aflata si astazi intr-un proces de restaurare.

Articole asemanatoare:

Palatul Dolmabahce, comoara sultanilor de pe Bosfor [imagini]
Cum arata Casa Poporului pe dinauntru [imagini]
Manastirea Voronet: Cum au ajuns semnele zodiacale in pictura Judecatii de Apoi? [imagini]
Muzeul Brukenthal : Colectiile baronului Samuel von Brukenthal [imagini]
Castelul Bran: mister, legenda si turism industrial [imagini]
Traditii populare si obiecte de patrimoniu din Bucovina [imagini]
Veliko Tarnovo - Tsarevets, triumful turismului asupra religiei [imagini]
Statuia regelui Carol I s-a intors in fata Palatului Regal [imagini]
Domeniul reginei Maria de la Balcic [imagini]
Turnul Chindiei, emblema orasului Targoviste [imagini]