de Victor Grigore, Webphoto.ro

Cu o existenţă atestată de nouă secole, Sibiul e unul dintre cele mai vechi oraşe din România. Situat în inima Transilvaniei, Sibiul a fost ridicat de coloniştii germani aduşi aici de coroana maghiară. Pe atunci Transilvania era parte a Ungariei, iar coloniştii saşi aveau rolul de a apăra graniţele şi de a dinamiza economia. Într-adevăr saşii au avut un rol benefic asupra zonei creând mai multe oraşe cunoscute şi după numele lor germane / maghiare: Cluj (Klausengurg / Kolozsvar), Sighişoara (Schassburg / Segesvar), Braşov (Kronstadt / Brasso), Bistriţa (Bistritz / Beszterece), Mediaş (Mediasch / Medgyes), Sebeş (Muhlbach / Szaszsebes).

sibiu noaptea

Dacă Braşov şi Cluj sunt astăzi mari centre urbane şi industriale, Sibiu şi Sighişoara şi-au păstrat cel mai bine aerul medieval cu case vechi, cetăţi şi ziduri groase, catedrale gotice şi palate baroce din secolele mai recente.

piata mare

Trecerea de la sat la oraş, de la Hermannsdorf la Hermannstadt, a fost impulsionată de apariţia breslelor, asociaţii ale meseriaşilor, care urmau regul stricte în relaţiile cu colegii şi clienţii. Constructorii, tâmplarii, dulgherii, sticlarii, croitorii şi alţii s-au unit în Evul Mediu în asociaţii care le permiteau să lucreze individual la anumite standarde, să îşi protejeze interesele, secretele profesionale, să îi ajute pe aceia dintre ei care aveau probleme. Breslele îndeplineau multe funcţii ale unor sindicate moderne, suplineau funcţii pe care statul nu le avea pe atunci, dar acţionau şi într-un mod similar cu al unui cartel sau chiar al mafiei. Organizaţiile conspirative de mai târziu îşi au şi ele rădăcinile în aceste grupări foarte preocupate de păstrarea secretelor meseriei şi de lupta cu concurenţa. Deseori breslele construiau locuri de întâlnire, biserici şi instituţii de utilitate publică.

vedere de sus

Sibiul a fost capitala Transilvaniei cât provincia a fost inclusă în imperiul habsburgic. Secolul XIX şi începutul secolului XX a marcat o dezvoltare intensă a oraşului, care a devenit al treilea din imperiul austro-ungar care să aibă iluminat electric şi al doilea în care au circulat tramvaie electrice.

oras medieval turn cu ceas

O donaţie generoasă din partea baronului Sammuel von Brukenthal, muzeul care poate fi vizitat în fostul său palat, e cel mai vechi muzeu din România, deschis publicului înaintea Louvre-ului. Lângă palatul Brukenthal se găseşte primăria, o fostă bancă cu arhitectură barocă. Catedrala catolică, ridicată de iezuiţi în secolul XVIII în stilul barocului vienez cu o turlă semeaţă, domină principala piaţă a oraşului.

primaria sibiu hermanstadt

Biserica evanghelică din Piaţa Huet e o superbă construcţie gotică de secol XIV. În faţa ei se află statuia serenă a lui Georg Daniel Teuch, episcop, istoric şi om politic, realizată de Adolf von Donndorf. Catedrala ortodoxă a fost construită în stil romantic, pe când Transilvania era încă parte a imperiului austro-ungar, cu un deceniu înainte de reunirea cu România, de după primul război mondial.

felinare biserica evanghelica

Deşi minoritatea germană a scăzut dramatic în timpul regimului comunist şi imediat după prin emigrarea către Germania, Sibiul a rămas un oraş foarte cosmopolit, cu amestecul său de culturi rezultat dintr-o lungă convieţuire paşnică între români, maghiari, saşi, romi şi vizitatori din multe ţări. Ca o recunoaştere a patrimoniului să cultural, Sibiu a fost desemnat în 2007 Capitală Culturală a Europei, un titlu acordat anual de Parlamentul European.

mester strada ingusta

palatul brukenthal

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 10.0/10 (4 votes cast)
Sibiu, farmecul unei foste capitale culturale europene, 10.0 out of 10 based on 4 ratings

Mai multe articole din secțiunea Destinatii
Meniu
Facebook
Alte pagini
Imagini

Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea

galerie de imagini

Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.

Links