de Victor Grigore, Webphoto.ro

Deşi apare doar episodic în Iliada, preotul troian Laocoon ajunge să reprezinte vocea raţiunii. El e cel care îi avertizează pe troieni de înşelătoria calului de lemn care avea să distrugă cetatea. Războiul Troiei e cel mai important şi mai complex mit al Greciei antice. Povestită de Homer şi probabil şi de alţi barzi, această bătălie epică inspirată se pare de un eveniment real, aduce laolaltă oameni şi zei, prezentând astfel şi miturile asociate cu fiecare dintre aceştia din urmă.

antipahntes

Povestea începe în Olimp, printre nemuritori. Eris se răzbună într-un mod iscusit pentru insolenţa de a nu fi invitată la un banchet, aruncând un măr aurit pe care scria “celei mai frumoase”. Imediat, Hera/Junona (soţia lui Zeus), Atena/Minerva (zeiţa războiului şi a înţelepciunii) şi Afrodita/Venus (zeiţa frumuseţii) încep să îşi dispute titlul. Aşa că Zeus aruncă povara alegerii pe umerii unui muritor, Paris. Lui îi promit daruri nemaipomenite toate cele trei zeiţe, dar Paris refuză înţelepciunea şi gloria pentru cea mai frumoasă dintre muritoare, Elena, pe care o răpeşte sau o seduce. Dar Elena era soţia unui rege grec, deci războiul începe.

preot troian

Armatele aliate ale grecilor (aheii) asediază oraşul ani la rând fără un rezultat. În cele din urmă, Ulise/Odiseu are o idee genială. Construieşte un cal din lemn, în interiorul căruia ascunde cei mai iscusiţi ostaşi, în timp ce restul armatei se preface că se îmbarcă spre casă. Laocoon e singurul care manifestă suspiciune faţă de ciudatul obiect lăsat pe ţărm de asediatori şi rosteşte celebrele cuvinte: “Mă tem de greci chiar şi când fac daruri” (“Timeo Danaos et dona ferentes”).

laocoon thymbraeus

Temându-se că planul protejatului său, Ulise, ar putea da greş, Atena îl orbeşte pe Laocoon. Troienii iau acest lucru ca pe un semn că nu ar trebui să insulte darul primit şi sparg singuri porţile cetăţii pentru a introduce uriaşul cal de lemn. La adăpostul nopţii, după petrecerea ce a urmat, grecii ies din calul de lemn, prădând şi distrugând din temelii Troia.

palatul belvedere

Laocoon moare împreună cu cei doi fii ai săi, Antiphantes şi Thymbraeus, ucis de doi şerpi marini trimişi tot de Atena.
Impresionanta sculptură care prezintă moartea lui Laocoon e atribuită mai multor sculptori: Agesander, Athenodoros şi Polydorus. Această capodoperă a fost studiată şi folosită ca model de marii sculptori ai Renaşterii, care erau impresionaţi de perfecţiunea reproducerii detaliilor anatomice, a emoţiilor şi de dinamismul imprimat blocului de marmură.

basorelief cu leu

Grupul statuar Laocoon şi fiii săi poate fi admirat în Muzeul Vatican din Roma, într-o mică curte interioară, împreună cu alte antichităţi. Cele două curţi interioare incluse în itinerariul obişnuit al vizitatorilor erau candva o singură curte, Belvedere, dar au fost separate de construcţia unei aripi noi a palatului papal. Papa Iulius II a adus statuia lui Laocoon, probabil o replică romană a unei opere greceşti, la Vatican în 1506, imediat ce a fost descoperită.

statuia laocoon hercule

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 9.3/10 (12 votes cast)
Statuia uciderii preotului Laocoon, Muzeul Vatican, 9.3 out of 10 based on 12 ratings

Mai multe articole din secțiunea Destinatii
Meniu
Facebook
Alte pagini
Imagini

Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea

galerie de imagini

Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.

Links