de Victor Grigore, Webphoto.ro

Grupul de mănăstiri de pe piscurile de lângă Kalambaka impresionează deopotrivă credincioşii şi necredincioşii. Venind dinspre Salonic, de la Marea Egee, pe un drum care trece prin localităţile Larissa, Trikala, Kalambaka şi Kastraki, relieful e unul de câmpie, preponderent arid, cum e uzual pentru peisajul grecesc. Munţii Pindului încep să se zărească înzăpeziţi în zare, dar stâncile denumite meteore de localnici răsar ca din pământ, într-un mod inexplicabil. Sunt stâlpi masivi de gresie între care se formează adevărate canioane şi printre care se vede întins ca în palmă oraşul de la poale.

meteora

Jos sunt muritorii, cu grijile şi patimile lor, sus sunt cei ce au năzuit să devină asemenei îngerilor, căţăraţi în vârful stâncilor pentru a nu fi ispitiţi de trecători. Primii schimnici care au venit aici au populat grotele de pe pereţii verticali ai muntelui. Sunt nişte cuiburi de vulturi ce se zăresc şi azi, la înălţimi la care te întrebi dacă se poate ajunge fără aripi. Pe acea vreme nu era nici vorbă de şoselele asfaltate care există acum şi care aduc necontenit autoturisme şi autocare cu turişti.

kalambaka drumul spre Meteora

E un fel de renghi pe care soarta li l-a jucat anahoreţilor care au fugit de lume şi care au ajuns acum faimoşi pe tot mapamondul. Unii pot spune că ispitele au continuat să îi urmărească, alţii că Dumnezeu a continuat să îi îndrume către lumea pe care o părăsiseră. Înainte să existe vreuna dintre cele şase mănăstiri de la Meteora, călugării trăiau în grotele lor de pe munte sau în sălaşuri improvizate pe stânci şi coborau doar din vreme în vreme, pentru a participa la serviciile religioase împreună.

kastraki Meteora

Tradiţia monahismului răsăritean a venit din Egipt şi Siria, prin părintele spiritual al călugărilor, Sfantul Anton. Fenomenul a apărut în primele secole ale creştinismului, de după ce această religie a devenit populară şi au apărut primele forme de formalism în sânul comunităţii creştine, lucru accentuat după ce religia nu a mai fost persecutată în imperiul Roman şi a devenit ulterior aproape obligatorie.

Sf Stefan Meteora

Călugării căutau lumina spirituală departe de restul oamenilor, murind pentru viaţa aceasta, pentru a câştiga speranţa naşterii din nou în Lumea de Apoi, după parabola Mântuitorului. Dacă în Apus mănăstirile luau mai curând forma unor azile de bătrâni, aşezate în interiorul marilor oraşe şi cu numeroase funcţii sociale pentru comunitate, în Răsărit era urmat exemplul de viaţă ascetică dat de Ioan Botezătorul, cu abandonarea totală a celor lumeşti şi îmbrăţişarea în pustie a unui trai plin de privaţiuni, doar din cele ce putea oferi natura sălbatică.

la inaltime turla bisericii

Pentru acest tip de asceză, stâncile de la Meteora, care înseamnă un loc între cer şi pământ, erau ideale. Cel mai probabil tradiţia monastică în acest loc are peste o mie de ani. Cu timpul s-au ridicat pe câte o creastă lăcaşuri modeste şi obşti de călugări s-au cristalizat.

acoperis din tigla

Stantul Ştefan e cea mai veche dintre mănăstirile de la Meteora. În vremurile de glorie ale complexului existau circa 20 de mănăstiri în regiune, dar astăzi doar şase mai sunt active, incluse fiind şi pe lista monumentelor protejate de UNESCO. Marele Meteor, care are hramul Schimbării la Faţă, e cea mai mare dintre ele.

clopotnita curte manastire

Până acum un secol, accesul era disponibil doar călugărilor şi pelerinilor de ocazie, iar urcatul până în vârf se făcea cu scări din frânghie sau în coşuri de nuiele, trase de scripeţi. Când se simţeau ameninţaţi, de tâlhari sau de armate invadatoare, călugării ridicau scările, râmânând la adăpost.

marele meteor

Mănăstirile au fost folosite ca refugiu în timpul invaziei otomane şi ca punct de rezistenţă în timpul războiului cu naziştii, aşa cum atestă şi muzeul militar de la Sf Varlaam. Manuscrise vechi chiar şi de o mie de ani, icoane şi alte obiecte de cult pot fi admirate în muzeele acestor mănăstiri.

marele meteor

Marele Meteor are chiar şi o cramă ce se poate vizita, din perioada când mănăstirile erau subvenţionate de comunităţile locale prin dreptul de a produce vin din podgoriile de la poalele muntelui. Date fiind condiţiile foarte dure – o căldură toridă vara, vânturi puternice şi viscol iarna – orice resursă era drămuită cu grijă. În special apa, adunată exclusiv din apa de ploaie, în butoaie uriaşe din lemn, ce trebuiau să potolească setea tot timpul anului.
În ultimul secol, accesul a fost uşurat, s-au săpat întâi trepte şi tunele în stânci, apoi au fost construite şosele. Mănăstirile de la Meteora sunt: Marele Meteor, cu hramul Schimbării la Faţă, Sf Varlaam, cu hramul Tuturor Sfinţilor, Sf Barbara, Sf Nicolae Anapusas, Sf. Ştefan şi Mănăstirea Sfintei Treimi.

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 7.7/10 (3 votes cast)

Mai multe articole din secțiunea Destinatii
Meniu
Alte pagini
Imagini

Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea

galerie de imagini

Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.

Links