Sunt o raritate în Europa și o adevarată bizarerie. Vulcanii noroioși din localitatea Berca, județul Buzău, vă oferă cea mai accesibilă posibilitate de a păși pe un sol care seamănă cu suprafața selenară, sau de a fi în apropierea craterului unui vulcan pentru a fi martorul unei erupții în deplină siguranță. Vulcanii noroioși apar în regiuni unde există zăcăminte fie și neglijabile de petrol și gaze. Erupțiile, care în cazul vulcanilor buzoieni au loc aproape tot timpul, apar prin expulzarea argilei transformată în mâl de către gazele din straturile inferioare. Compoziția acestui noroi diferă, în unele momente el având tentele albăstrui ale petrolului.

Pentru a ajunge la vulcanii noroioși trebuie să vă abateți doar câțiva kilometri din drumul național care leagă Buzăul de Nehoiu. Deși nu sunt multe indicatoare care să vă ghideze, șoseaua spre Berca e proaspăt asfaltată. Va trebui să conduceți cu grijă pentru că drumul îngust și fără parapeți are multe serpentine și diferențe de nivel. Altfel, într-o zi senină, călătoria printre dealurile înverzite poate fi chiar o plăcere. Biletul de intrare în perimetrul rezervatiei e modic și asigură și câteva explicații din partea ghidului.

Spre deosebire de împrejurimi, cele câteva hectare ale vulcanilor, numiți de localnici pâcle, au un aspect deșertic. În marginea zonei de interes s-au creat mici canioane și șanțuri cărora lipsa de vegetație le dă un aspect straniu pe care nu-l poți asocia niciunui alt relief natural din țara noastră, gândul ducându-te mai curând spre haldele de steril din exploatările miniere.

Vulcanii își schimbă în continuu aspectul. Mai tot timpul există 4-5 cratere în plina activitate, pe care le puteți vedea bolborosind și aruncând noroi. Înălțimea conurilor acestor vulcani depășeste rareori un metru, în urma acumulării de pamânt amestecat cu apă. Date fiind emanațiile de gaze și păcură, fumatul e interzis în zonă.

Dacă solul e mai arid, gazele nu mai întâlnesc în drumul lor spre suprafață noroiul care să formeze conurile și se autoaprind la ieșirea în atmosferă. Așa apare fenomenul denumit de localnici focurile vii.

Uneori, în locurile unde apa e mai abundentă, nici nu mai apare forma specifică a unui vulcan, erupțiile consumându-se la nivelul solului, în gropi pline cu apă și urme de păcură. De altfel, acest tip de vulcani există și pe fundul marilor.

Pe glob mai există fenomene similare vulcanilor noroioși în Islanda (Hverir), Statele Unite (Parcul Național Yellowstone, statul Wyoming și Lassen, California), Costa Rica, (Rincon), Noua Zeelandă (Waiotapu), Azerbaidjan (Baku). Cei mai mari vulcani de acest tip au 700 m înălțime și 10 kilometri diametru.

Spre comparație, cel mai mare vulcan de origine magmatică de pe glob, Mauna Loa (Hawai, Statele Unite) are 17.000 de metri înalțime.

Deși este cunoscută pentru craterele sale, Luna nu are în prezent o activitate vulcanică. Si alte planete ale sistemului nostru solar, cum ar fi Venus și Marte au avut un trecut vulcanic, în vreme ce sateliții naturali ai planetelor Jupiter și Neptun au și în prezent erupții susținute de gaze sulfuroase și metan, nitrogen sau apă înghețată.

Similar:

• Mud volcanoes and their dirty little secret
• Lacul Siriu din județul Buzău, o frumusețe neexploatată
• Siriu Lake, Buzau, a man-made structure, uncharted on the tourist map
• Costume și dansuri populare din Ardeal
• Lacul Bicaz, cel mai mare lac artificial din România
• Sibiu, farmecul unei foste capitale culturale europene
• Castelul lui Vlad Ţepeş din Bucureşti
• The royal fortress of Suceava outlasted the walls of Constantinople
• The cathedral of Timisoara, the landmark building of the city
• Transfăgărăşan, cel mai spectaculos traseu din România