Traditie
Oua incondeiate pentru Paste

O familie de mesteri populari din Bucovina prezinta la Muzeul Taranului Roman obiceiul traditional al incondeierii oualelor de Paste. Anita si Ioan Zinici sunt din comuna Izvoarele Sucevei, acolo unde au si o pensiune turistica in stil popular. Ouale incondeiate pot fi vazute si cumparate in perioada 4-9 aprilie de cei care ajung la Muzeul Taranului Roman, situat in Piata Victoriei, langa Muzeul Grigore Antipa. Un ou incondeiat costa 15 lei, existand si variantele mai exotice ale oului de gaina traditional si anume oul de strut pictat cu aceeasi migala, care este de zece ori mai scump.

Traditia incondeierii oualelor s-a dezvoltat ca mestesug din obiceiul vopsirii oualelor rosii in Joia Mare de dinaintea Pastelui. Artistii populari au ajuns la crearea unor adevarate bijuterii, cu motive zoomorfe, antropomorfe si vegetale preluate de pe tesaturile straielor de duminica si la o exuberanta de culori care trimite la bucuria invierii exuberante a naturii odata cu venirea primaverii.

Din punct de vedere teologic, culoarea rosie, ca simbol al sangelui Mantuitorului, accentueaza cel mai bine sarbatoarea pascala. Obiceiul are la baza legenda potrivit careia Maria Magdalena s-a apropiat de crucea pe care era rastignit Iisus Hristos, avand un cos cu merinde, iar sangele Domnului a colorat astfel ouale din cos. Oul simbolizeaza mormantul lui Iisus Hristos, un invelis care ascunde viata la interior si care e deschis cand ouale sunt ciocnite. Credinciosii isi nsotesc gestul ciocnirii oualelor cu marturisirea celei mai importante afirmatii a religiei crestine: "Hristos a inviat!", confirmata de interlocutor prin formula "Adevarat a'nviat!". Exista credinta ca daca doi oameni ciocnesc impreuna oua de Paste, se vor intalni pe lumea cealalta.

Trimiterea la viata de apoi a oului simbolic e cu atat mai evidenta cu cat acesta e si o metafora a destinului uman: asemeni unui pui care traieste inchis de coaja oului, pe care trebuie sa o sparga pentru a iesi la adevarata viata, omul petrece pe pamant un stadiu premergator doar adevaratei vieti, a celei duhovnicesti, petrecuta in apropierea slavei lui Dumnezeu. Prin urmare, atentia pe care taranii o acorda incondeierii oualelor de Paste e un reflex al grijii deosebite pe care toate culturile traditionale spiritualizate o au pentru soarta sufletului in lumea de dincolo.

Pastele insusi este o trecere, sarbatoarea evreiasca de la care si-a preluat numele (pesah) comemoreaza trecerea prin Marea Rosie de catre evreii eliberati din sclavia egipteana de catre Moise. Pastele crestin e o forma varianta simbolica a acestei abordari, prin semnificatia jertfei Mantuitorului de trecere de la moarte la viata, de la sclavia pacatului si a blestemului originar, la libertatea data de adevarul credintei.

La incondeierea oualelor de Paste se foloseste un instrument foarte simplu, numit chisita. El e o stinghie de lemn cu un varf de metal in capat (asemanator cu acul de tatuaj), care aplica un strat de ceara topita, dupa un anumit tipar. Cand ouale sunt scufundate mai apoi in vopseluri de diferite culori, acel model va ramane alb, sau va pastra culoarea precedentei vopsele in care a fost scufundat. Ceara se topeste apoi la foc.

Inainte de a fi vopsite, ouale se golesc de continut printr-un mic orificiu, pentru a putea rezista cat mai mult timp fara crapaturi. Culorile in care sunt scufundate ouale incep de la cele mai deschise la cele mai inchise. Pana la aparitia vopselelor sintetice, la incondeierea oualelor se foloseau vopsele obtinute din diferite plante: frunze de mar, roiba, maces (rosu), frunze de nuc, floarea soarelui (verde), coaja de ceapa, lemnul cainelui, malin (galben), viorele (albastru), coaja de nuca, arin (negru).

Mesterii populari care expun la Muzeul Taranului Roman pot fi vizitati chiar la ei acasa, in pensiunea proprie pe care o au la Izvoarele Sucevei, unde se poate ajunge pe traseul: Suceava, Gura Humorului, Campulung Moldovenesc, Pojorita, Fundu Moldovei, Breaza, Moldova Sulita.

Anita si Ioan Zinici pot fi denumiti "incondeietori profesionisti", pentru ca au aceasta indeletnicire tot timpul anului, fiind la a patra generatie de pastratori ai migaloasei traditii. Impreuna au participat la targuri etnografice pe intreg mapamondul, din India in Franta si din Norvegia in Grecia. Mai multe date despre obicei si despre pensiunea lor gasiti pe pagina www.casazinici.ro

Articole similare:

Traditii populare si obiecte de patrimoniu din Bucovina [imagini]
Manastirea Voronet: Cum au ajuns semnele zodiacale in pictura Judecatii de Apoi? [imagini]
Calusarii, cel mai spectaculos dans popular romanesc [imagini]
Veliko Tarnovo, Tsarevets, triumful turismului asupra religiei [imagini]
Grecii din Romania si-au serbat ziua cu uzo si sirtaki [imagini]
Jonglerii si spiridusi la petrecerile cu Mos Craciun [imagini]
City Mall a fost transformat in Taramul Povestilor de 1000 de colindatori [imagini]
Mos Craciun a venit si in Romania in sania trasa de reni [imagini]
Castelul Bran: mister, legenda si turism industrial [imagini]
Ateneul Roman, un panteon cultural al romanilor [imagini]
Monica Lovinescu si Virgil Ierunca primesc abia postum onorurile cuvenite [imagini]
Mii de bucuresteni si-au luat adio de la Ion Dolanescu [imagini]
Sorin Oprescu a intrat pe horn in Cartea Recordurilor [imagini]