ro

Taraful din Clejani, în concert de Ziua Internațională a Romilor

de Victor Grigore, Webphoto.ro

Locuitorii cartierului Berceni au avut parte de o surpriza din partea primarului Cristian Popescu Piedone, care a organizat la Piata Sudului un concert de muzica lautareasca prilejuit de Ziua Internationala a Romilor. Protagonistii au fost membrii celui mai cunoscut taraf de muzica lautareasca din satul Clejani, judetul Giurgiu.

tambal

Acest taraf nu trebuie confundat cu alte formatii care folosesc numele amintitei localitati. E vorba de taraful original, care, in diferite componenete canta de zeci de ani, in ultimii 20 de ani fiind cunoscut sub denumirea de "Taraful Haiducilor din Clejani". Despre viata lor s-au facut filme documentare, iar melodiile lautaresti autentice le-au fost difuzate chiar si de canalul cultural "Arte", iar printre admiratorii lor s-au numarat violonistul Yehudi Menuhin si actorul Johnny Depp.

clejani

Dar muzica lautareasca se canta in Clejani de 500 de ani, din evul mediu, asadar, localitatea insasi fiind infiintata pentru a-i gazdui pe robii boieresti care cantau la nuntile si petrecerile boierilor, dar si la inmormantarile tiganesti. Acompaniati de cobza, vioara, tambal (atarnat de gat sau asezat pe picioare) si acordeon, acesti muzicanti aveau un repertoriu impresionant de balade, doine, hore si cantece de joc. Etnomuzicologii sustin ca un asemenea taraf putea canta la o nunta aproximativ 500 de melodii (diferite sau variatii ale unei teme), care urmareau momentele rituale in care erau implicati cei doi miri, nasii si alaiul de nuntasi.

clejani

Printre stramosii actualului taraf se numara Gheorghe Motoi, celebru pentru baladele pe care le stia, violonistul Florea Cioaca, contrabasistul Petre Manole, violonistul Nicolae Neacsu (Culaie). Dar cel mai faimos dintre lautarii de la Clejani ramane Dumitru Baicu, zis Cacurica. In vremea lui Culaie si a lui Cacurica, taraful cunoaste cea mai glorioasa perioada, devenind cu mult mai cunoscut in strainatate decat in Romania, care abia daca auzise de ei.

taraful clejani

In anii ’70, un cunoscut cantaret, instrumentist si dirijor, Ion Albesteanu a adunat din Clejani 50 de muzicanti pentru un taraf grandios, cum nu a mai putut fi strans mai tarziu niciodata, taraful cantand ulterior in turnee doar cu 10-12 membri. Ion Albesteanu a fost un adevarat antrenor al lotului national de lautari, chinuindu-i cu antrenamente istovitoare, repetitii care au cizelat maniera interpretativa a acestor talente native.

acordeon

In 1986, la initiativa etno-muzicologilor Speranta Radulescu si Laurent Aubert, taraful lui Cacurica (Dumitru Baicu) imprima pentru prima data un album, ce va aparea in Franta, doi ani mai tarziu. Un alt entuziast, Stephane Karo, vine in Romania lui Ceausescu in 1989, pentru a-i intalni pe senzationalii muzicieni de pe albumul frantuzesc. El le da numele de Taraful Haiducilor din Clejani si are initiativa de a-i duce in occident pe satenii din satul de lautari.

Gheorghe Falcaru

Clejanii erau atat de respectati in Vest, incat in 2007, la moartea lui Cacurica, ziarul britanic The Guardian ii dedica un articol amplu, desi evenimentul trecuse aproape neobservat pentru presa din Romania. Cu ani inainte, intr-un anonimat similar, se stinsese si cea mai mare voce a muzicii lautaresti, Romica Puceanu, cea pe care un antropolog american o comparase cu Cesaria Evora.

caliu

Muzica lautarilor din Clejani l-a inspirat pe Goran Bregovic, dar si pe basarabenii de la Zdob si Zdub, care au lansat o versiune rock a "Sarbei lui Cacurica". In trecut, lautarii de la Clejani cultivau si balada, un gen folcloric epic pe cale de disparitie, in care se povesteau diverse intamplari cu impact in constiinta publica. In doine si balade cu zeci de strofe se povesteau aventurile unor haiduci, dezrobirea romilor, sau deportarea de la Bug ordonata de Ion Antonescu. Demonstrand ca acest filon popular nu a disparut complet, Clejanii au produs si balade cu teme mai recente, cum ar fi Revolutia (Balada Conducatorului), dar si criza economica.

robert caliu

Datorita televiziunilor romanesti, Taraful Haiducilor din Clejani e de multe ori confundat cu formatia ce ii are ca solisti pe Viorica si Ionita din Clejani. Un acordeonist sclipitor, Ionita Manole este intr-adevar originar din Clejani si a cantat cu taraful peste zece ani in turneele din Occident, dar nici Viorica, nici restul instrumentistilor sai nu s-au nascut si nici nu locuiesc in satul de pe malul Neajlovului.

tiganca caliu

Fara niciun compromis facut comercialului, actualul Taraf al Haiducilor din Clejani continua sa duca traditia mai departe in componenta: Ilie Iorga (voce si vioara), Gheorghe Falcaru (fluier si voce), Gheorghe Robert (vioara), Ion Tanase (tambal), Gheorghe Anghel (vioara), Costica Lautaru (vioara), Manole Marin (acordeon), Viorel Vlad (contrabas). Componenta tarafului din Clejani variaza, intrucat in el isi fac aparitia in fiecare an instrumentisti din noile generatii.

popescu piedone

Concertul a fost prilejuit de Ziua Internationala a Romilor, care se serbeaza in fiecare an pe 8 aprilie, incepand din 1971. Ziua comemoreaza victimele din timpul holocaustului, romii fiind, dupa evrei, poporul cel mai lovit de planul nazist de exterminare, soldat cu un milion de morti din randurile acestei etnii. Acelasi eveniment e amintit si de cantecul ales ca imn international al romilor, “Gelem, gelem” (Jelem, jelem). Romania e tara celor mai multi dintre cele 10 milioane de romi care traiesc in prezent in Europa. Folosit alternativ pentru a-i desemna pe romi, termenul de tigan e unul jignitor, el neregasindu-se in limba romani; de asemenea, ortografierea rromi, in loc de romi e si ea nejustificata, dat fiind ca limba romani e una transmisa in special prin viu grai, dublarea unei consoane neavand deci alta justificare decat aceea ca factorii de decizie care au propus-o ca varianta s-au temut de confuziile care s-ar putea naste intre denumirile de romani si romi.

Denumirile date acestei etnii urmaresc periplul ei sinuos, care pleaca din India, pentru a trece prin Imperiul Persan si apoi prin Imperiul Bizantin. Din perioada bizantina provine si denumirea peiorativa de tigan, cel mai probabil de la athinganos/athinganoy, care insemna: de neatins, impur, pagan (membrii etniei fiind acuzati ca practica vrajitoria). Termenul de tigan mai trimite, de asemenea, si la secolele de sclavie din tarile romane, cand romii erau robi fie ai boierilor, fie ai unor manastiri, context in care termenul denumea mai curand o clasa sociala fara proprietati si drepturi, decat o etnie. Spre deosebire de aceasta denumire, venita din exterior, termenul de rom vine de la cuvantul "dom", care inseamna "om" in dialectul prakrit (acesta din urma e versiunea populara a sanscritei, accesibila doar castei brahmanice).

GD Star Rating
loading...

Mai multe despre: Reportaj
Multimedia

Aventurile in America ale Tarfului din Clejani apar in filmul "When The Road Bends - Gipsy Caravan" ("Drumul serpuieste, caravana tiganilor"), regia Jasmine Dellal. Pelicula urmareste povestile formatiilor care au participat la un turneu american care includea artisti indieni din trupa Maharaja, Fanfara Ciocarlia, Taraf de Haidouks, grupul de flamenco Antonio El Pipa, cantareata macedoneana Esma Redzepova. In documentarul, care surprinde si inmormantarea violonistului Nicolae Neacsu, la care canta Cacurica, apare si Johnny Depp. Concertele din cadrul turneului american au avut un asemenea succes, incat la New-York biletele s-au vandut la suprapret.

Cantec de dragoste ca la Roata

Hai, hai, foaie verde, bob naut, mai, mai, mai
Fir-ai al naibii de iubit,
La ce vreme m-ai gasit, mai!
M-ai gasit la vreme rea, mai,
Cand mandruta nu mai vrea, mai,
Cand parale nu prea am, mai,
Diseara ma duc la ea,
Obosit cum oi putea
Obosit si plin de apa,
C-asa-i omu' de la sapa,
Ma duc la ea ca mi-e draga.

Haida, lele, lele, lelisoara,
Ochii tai ma baga-n boala
Haida, lele, lele, si-a mea lele,
Pentru tine trag belele.

Aoleu, aoleu, nu ma vezi cum beau mereu
Aoleu, aoleu, si nu beau de drag mereu

Of, of, aolica, ma-ntreaba nevasta mea,
Of, of, of si iar of, mai.
Neica, mai am alta decat ea, ma?
Aolica, eu ii spun: numai pe ea, mai
Ea nu-mi crede minciuna, mai
Si-mi da crucea ca sa jur
Eu juram, da' nu prea prea,
Ca stiam ca este asa,
Ca mi-a placut dragostea,
Cu nevasta altuia,
Ca e buna, sarmana,
Diseara ma duc la ea.

Haida, lele, lele, lelisoara,
Ochii tai ma baga-n boala
Haida, lele, lele, si-a mea lele,
Pentru tine trag belele.

Aoleu, aoleu, nu ma vezi cum beau mereu
Aoleu, aoleu, si nu beau de drag mereu

Foaie verde-o viorea, mai,
La puica-n poarta cantam
Puica, sa nu-ti mai vad casa ta, mai
Casa si batatura, mai,
C-am facut dragoste-n ea,
Ani vreo paispe cand aveam
Eu cu tine ma iubeam
Si veneam noaptea la voi
Si beam rachiu din butoi
Si ne iubeam amandoi.

Haida, lele, lele, lelisoara,
Ochii tai ma baga-n boala
Haida, lele, lele, si-a mea lele,
Pentru tine trag belele.

Aoleu, aoleu, nu ma vezi cum beau mereu
Aoleu, aoleu, si nu beau de drag mereu

Hai, hai, da' nu-mi pare rau ca traiesc, mai
Mi-e necaz ca-mbatranesc,
Muica, si nu pot sa mai iubesc, mai,
Si d-aia ma prapadesc
Prapadi-m-as ca firu'
Lungi-m-as ca cosciugu'
Si-as inverzi ca crinu', mai,
Fata - ca trandafiru', mai,
Ca mi-a placut iubitu'

Meniu
Facebook/WebPhoto.ro
Alte pagini
  • Jooble
    locuri de munca pentru fotografi
  • Evadare
    blog scapat de sub control
  • Craciun fericit .ro
    Cel mai bun organizator de petreceri de Craciun soseste cu reni adevarati
  • Astro foto
    Site specializat in fotografia astronomica si vanatoarea de eclipse
Imagini

Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea

galerie de imagini

Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.