Un castel de basm în cartierul istoric al Budapestei

Cea mai importantă clădire din Buda e Castelul Buda, care acum adăposteşte Galeria Naţională de Artă Maghiară, dar Bastionul Pescarilor o copleşeşte prin aspectul său pitoresc. În ciuda arhitecturii, care face Bastionul să pară un castel de poveste, Bastionul Pescarilor e în realitate o construcţie destul de recentă, terminată în 1905. Numele său vine de la o piaţă de peşte, pe locul căreia a fost ridicat, şi de la ocupaţia principală, pe vremuri, a locuitorilor acestui cartier de pe malul Dunării.

Bastionul Pescarilor are una din cele mai frumoase privelişti din oraş, privind peste Dunăre către Pesta, unde se zăresc clădirea emblematică a Parlamentului Maghiar şi catedrala Sf Stefan. Tot priveliştea a fost motivul determinant al ridicării aici a unui luxos hotel Marriott. Cele şapte turnuri ale Bastionului Pescarilor sunt simbolice, reprezentând cele şapte triburi ale maghiarilor. Stilul clădirii, proiectate de Frigyes Schulek, e neogotic şi neoromanic. Shulek a creat, de asemenea, acoperişul ceramic multicolor al catedralei lui Matei Corvin, aflată foarte aproape, şi a proiectat biserica votivă din Szeged.

Două monumente importante se găsesc în vecinătatea Bastionului Pescarilor: Biserica lui Matei Corvin şi statuia lui Ştefan I al Ungariei. Biserica, cu hramul Maicii Domnului, are o istorie de un mileniu, în timpul căruia a fost reconstruită şi a fost martora mai multor încoronări, inclusiv a ultimului rege din dinastia de Habsburg, dar şi o transformare dramatică în moschee, după ocupaţia otomană. Spre deosebire de Sfânta Sofia din Istanbul, biserica Matyas şi-a recăpătat destinaţia iniţială, cu noi ornamente gotice şi îmbunătăţiri aduse de Frigyes Shulek, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

În apropierea bisericii se găseşte o statuie ecvestră a lui Ştefan I, primul rege al ungurilor. Maghiarii, care îl numesc pe Ştefan, Istvan, îl privesc ca pe protectorul naţional, canonizat de către Papa.

Acoperişul ceramic al bisericii lui Matei Corvin şi statuia regelui Ştefan I