Orhan Pamuk: Naționaliștii fac de fapt rău națiunilor pe care le apără

Anuntata pe toate afisele, Mihaela Radulescu a lipsit de la intalnirea cu laureatul Nobel Orhan Pamuk, mai ocupata probabil de “lupta de idei” cu Andreea Marin. Au fost prezenti, in schimb, Norman Manea, Emil Hurezeanu, Razvan Exarhu, Tudor Octavian, Dragos Bucurenci, Ovidiu Simonca si cateva sute de cititori care au umplut pana la refuz sala mare a Ateneului Roman.

Orhan Pamuk, Premiul Nobel pentru Literatura, la Ateneul Roman

Scriitorul turc Orhan Pamuk a castigat Premiul Nobel pentru Literatura in anul 2006 si este deja cunoscut cititorilor romani prin romanele editate de Curtea veche, mai intai Ma numesc Rosu, apoi Fortareata alba, Cartea neagra si Viata cea noua. De asemenea, urmeaza a fi traduse si publicate in Romania alte doua romane ale sale, Zapada si Muzeul inocente.

Emil Hurezeanu, amfitrionul serii, Orhan Pamuk si Marius Chivu de la Dilema Veche

Intr-o tara in care disputa dintre fundamentalistii religiosi si aparatorii laicitatii (cu toate treptele intermediare), scrierile lui Pamuk au starnit controverse aprinse, ba chiar i-au atras amenintari cu moartea si procese pentru delicte de opinie. Au facut valva in special luarile sale de pozitie prin care acuza statul turc de genocid la adresa armenilor in trecut si a kurzilor in prezent. Din aceasta cauza, tema nationalismului nu putea sa lipseasca nici din cadrul dezbaterii de la Ateneul Roman.

Scriitorul roman Norman Manea, el insusi printre candidatii la Nobel

Orhan Pamuk a avut o pozitie transanta, aratand ca nu are incredere in nationalistii de nicaieri, caci aceasta ideologie isi propune doar sa-i seduca pe saraci si pe needucati. Miscarea nationalista, in viziunea lui Pamuk, aduce deservicii chiar natiunii pe care se presupune ca ar servi-o, suprimand dezvoltarea culturala, libertatea de expresie si drepturile omului.

Razvan Exarhu, autorul celor mai inspirate intrebari din public

Nationalismul este cu atat mai putin justificat in Turcia, a aratat Pamuk, in care el nu poate fi asociat nici macar unei miscari de desteptare nationala, dat fiind ca aceasta tara nu a fost nevoita sa se elibereze de vreun imperiu, ba dimpotriva pastreaza si acum mostenirea culturala a Imperiului Otoman.

Interventia cea mai gustata de public a fost cea a lui Razvan Exarhu, care l-a intrebat pe Pamuk daca se simte in fine implinit ca scriitor acum ca un confrate de breasla tot turc a incercat sa-l asasineze cu ceva vreme in urma, scos din minti de cele scrise de laureatul Nobel. Cum aceasta reactie extrema a survenit si unor procese intentate de autoritatile de la Ankara, Pamuk a replicat cu ironie ca singura pedeapsa pe care statul turc a reusit sa i-o aplice pana in prezent este aceea ca la toate intrunirile internationale i se pun intrebari politice.

Coada la autografele autorului

Tot Razvan Exarhu a starnit zambete in sala cand a spus ca a aflat de la vorbitori de limba turca si ce inseamna substantivul pamuk, anume bumbac, de unde rezulta ca scriitorul invitat beneficiaza si de o reclama gratuita, dat fiind ca are inscriptionat pe milioane de tricouri mesajul Pamuk 100%.

Dragos Bucurenci si Livia Szasz de la Editura Curtea Veche

Ridicata de Marius Chivu de la Dilema veche, problema traducerii a fost una viu preluata cu interes de autorul ale carui carti sunt disponibile in prezent in 56 de limbi. O fila din Ma numesc Rosu citita audientei de la Ateneu in traducerea profesoarei Luminita Munteanu, primita cu aplauze, l-a convins pe Pamuk ca muzicalitatea scrierilor sale nu s-a pierdut.

Margareta Paslaru, printre cititorii lui Orhan Pamuk

Orhan Pamuk ramane un scriitor cosmopolit, atasat de mostenirea spirituala a lui Mustafa Kemal Ataturk, generalul care a modernizat Turcia cu forta. La Ateneu, el a marturisit ca a crescut intr-o casa plina cu carti frantuzesti si englezesti, fara sa-si puna macar problema originii unor asemenea carti. Se intoarce insa cu placere fie macar si pentru atmosfera si pentru efectul pictural la imagini si detalii care evoca perioada Imperiului Otoman.

Editoarea Iren Arsene de la Curtea Veche si scriitorul Tudor Octavian

E de altfel un autor foarte atasat de vizual, si-ar dori ca traducerile sale sa nu piarda nu doar muzica frazelor, pe care uneori i-o intoneaza onomatopeic traducatoarei sale in limba engleza cu care “negociaza” multe dintre fraze, dar si acel efect de du-te-vino dintre obiectele concrete, aparent nesemnificative si marile idei, joc pe care l-a descoperit cu admiratie la Dostoievski.

Actrita Rodica Mandache ascultandu-l pe Orhan Pamuk

In calatoria sa la Bucuresti Pamuk a fost insotit de un mic aparat foto pentru amatori si a explicat publicului ca il foloseste pe post de jurnal. I se cere adesea sa povesteasca pe unde a fost si ce a vazut, si atunci ii vine mult mai usor sa arate fotografiile. I se pare chiar ciudat ca nu toata lumea face fotografii, pentru ca viitorul pe care si-l imagineaza el e unul in care toata existenta noastra sa fie inregistrata de o camera miniaturala de care sa fim nedespartiti chiar de la nastere.

Mai multe despre: Reportaj • Ateneul Roman • carte • Dragos Bucurenci • Emil Hurezeanu • Iren Arsene • Livia Szasz • Margareta Paslaru • Marius Chivu • Norman Manea • Orhan Pamuk • Razvan Exarhu • Rodica Mandache • Tudor Octavian