Soarta românilor din Harghita și Covasna răzbate rar până la București, atât în birourile politicienilor, cât și în preocupările de zi cu zi ale străzii. Spre deosebire de locuitorii maghiari ai județelor, care au în UDMR o formațiune foarte activă și concentrată pe probleme locale, minoritarii români ai zonei se simt abandonați de politicieni și într-un proces accelerat de înstrăinare. De pildă, cetățenii din această regiune centrală a României se plâng că nu au nici măcar un teatru permanent de limbă română, la peste un secol de la Marea Unire.
Un moment de solidarizare a bucureștenilor a fost propunerea unui nou cod administrativ, modificat printr-o ordonanță de urgență de guvernul Dăncilă. Câteva sute de participanți s-au adunat în Piața Victoriei cu steaguri în sprijinul principiului înscris în articolul 13 al Constituției, care spune că „limba română e singura limbă oficială pe teritoriul țării”.
Potrivit codului actual se poate folosi și o altă limbă în instituții în localitățile unde există minim 20% vorbitori ai altei limbi. Forma modificată elimină până și acest barem, lăsând totul la alegerea autorităților locale. Manifestanții acuză un șantaj din partea UDMR în coaliția de guvernare. Unul dintre vorbitori chiar a amintit că în țări ca Franța, Spania sau Germania e chiar interzisă existența unor formațiuni create exclusiv pe criterii etnice sau rasiale. Situația a fost prezentată ca disperată de lideri locali ca Maria Graur, de la Asociația Românilor din Harghita și Covasna.
Alt vorbitor la miting, Dan Grăjdean, de la Frăția Ortodoxă, a amintit că sunt localități în Ardeal unde ședința de consiliu se ține în ungurește, iar românii folosesc traducerea în căști, dacă e disponibilă. Și secvența virală cu un client care e refuzat pentru că cere în românește într-un magazin Kaufland a stârnit o indignare similară, când a fost amintită.
Printre organizatori s-au aflat și Mihai Târnoveanu și Florin Palas, de la un ONG activ și în conflictul în jurul cimitirului istoric de la Valea Uzului. Atunci elemente extremiste au pus saci de gunoi peste crucile cu nume românești din cimitirul cu eroi ai celui de-al doilea război mondial.
Prezența aproape permanentă a UDMR în coalițiile de guvernare de stânga și de dreapta a făcut, prin perseverența formațiunii care militează tot mai multă autonomie etnică și separație în școli, ca România să aibă una din legislațiile cele mai generoase cu minoritățile din Europa. Astfel, copiii maghiari pot studia în limba maternă de la grădiniță la facultate în școli publice; apoi se pot adresa instanțelor și multor instituții în limba maghiară și trăiesc în orașe și sate care au plăcuțe bilingve și care flutură steagul secuiesc la tot pasul.
Cel mai aplaudat vorbitor a fost Dan Tănasă, un blogger și activist civic din Covasna, care semnalează constant abuzurile primarilor UDMR din regiune, împotriva minorității românești. De-a lungul timpului, Dan Tănasă a obținut sancțiuni împotriva primarilor care arborau steagul Ungarie pe primării sau steagul separatist adoptat după Revoluție de secuii maghiarizați.
O delegație a protestatarilor, care i-a inclus pe Mihai Târnoveanu, Dan Tănasă și ziaristul Victor Roncea, a intrat într-o scurtă audiență la vice-prim-ministru, căruia i-au prezentat petiția cu doleanțe. Întâlnirea nu a avut rezultatul așteptat, iar protestatarii au fost informați că guvernul nu intenționează să renunțe la modificarea codului administrativ.
Mai multe despre: Reportaj • Dan Tanase • Florin Palas • Mihai Tarnoveanu • nationalism • protest • RomaniaMai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea
Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.