Marșul anual pentru familia tradițională

Cele două evenimente au mai fost perturbate în ultimii ani de pandemie și războiul din Ucraina, precum și de anul electoral 2024, prelungit până în mai 2025 de redisputarea alegerilor prezidențiale. Dar dezbaterea în societate a rămas aprinsă. Întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a părut că va încetini mersul revoluției sexuale, prin anunțatele tăieri de fonduri USAID, care finanțau ONG-urile militante. Dar Uniunea Europeană rămână pe aceeași linie, cu ambiția de a schimba definiția căsătoriei, pentru a include căsătoriile homosexuale și schimbările de sex.

Victoria candidatului progresist Nicușor Dan, după ce doi candidați naționaliști au fost excluși de la participare de Curtea Constituțională, readuce spectrul unor noi schimbări de legislație în favoarea mișcării LGBT. În particular, e vorba de aplicarea verdictului Curții Europene a Drepturilor Omului, într-o speță care cerea recunoașterea unei căsătorii homosexuale încheiate în alt stat UE. Una pe care mulți politicieni o interpretează ca o presiune pentru România să instituie parteneriatele civile sau chiar căsătoriile de același sex.

Se înțelege că participanții la acest marș se pronunță ferm împotriva unor astfel de schimbări. Ei nu vor legalizarea căsătoriilor de același sex, posibilitatea adopției de copii de către cuplurile homosexuale și se opun predării educației sexuale în școli, în care văd un instrument de prozelitism și transmitere a unei ideologii radicale. Protestatarii subliniază că agenda progresistă duce la sexualizarea copiilor, punându-i în contact cu obsesiile unor adulți.

Din cele trei partide suveraniste intrate în parlament în decembrie, care sunt pe această linie conservatoare, a fost reprezentat doar partidul SOS România. Europarlamentarul Diana Șoșoacă a fost în fruntea marșului, purtând un crucifix, și scandând împotriva căsătoriilor gay. Alt lider al partidului, deputatul Tudor Ionescu, fostul lider al Noii Drepte, a fost de asemenea, între cei care au lansat scandări de la megafon.

Cei mai mulți dintre participanți nu sunt afiliați politic, ci au participat din convingere la un demers civic, pe care îl consideră vital pentru viitor societății. Ei susțin demersul de la referendumul pentru fixarea definiției căsătoriei, ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie. Marșul pașnic s-a încheiat în Catedrala Patriarhală, cu un moment de reculegere, Biserica Ortodoxă fiind o instituție care în mod natural cultivă valorile tradiționale în familie și societate, care respinge genul de reforme adoptate de alte culte occidentale.