Traseu în Munții Făgăraș, spre Cabana Sâmbăta

Țara Făgărașului e un loc de mare frumusețe naturală, cu oameni dârzi, învățați cu toate greutățile. Făgărașul e și un simbol al rezistenței armate anticomuniste, care a durat mai bine de un deceniu, în acești munți, după ocupația sovietică de la finele celui de-al doilea război mondial. E, de asemenea, un ținut cu o înaltă spiritualitate, cu o tradiție a monahismului, în obști organizate sau practicat individual de pustnici faimoși, care au ales să părăsească o lume dezorientată, pentru acest „pustiu” muntos. În vreme ce alții pot vedea în Munții Făgăraș doar un splendid loc natural, o destinație turistică nealterată de mâna omului, cum se întâmplă cu destinațiile supra-populate de pe Valea Prahovei.

La poalele Munților Făgăraș se află sublima mănăstire ortodoxă Sâmbăta de Sus, o capodoperă de arhitectură brâncovenească și un centru de gândire teologică și artă sacră. Străbătând doar trei kilometri, pe un drum lateral forestier, printr-o impresionantă pădure de brazi seculari, se ajunge într-un luminiș cu vedere largă, nu departe de satul Vistișoara. Pensiuni sunt și aici și în jurul mănăstirii, fiind o zonă care se dezvoltă pentru turism din ce în ce mai mult. Nu departe de aici se află și satul Lisa, locul de naștere al scriitorului Octavian Paler.

Dar urmând cursul râului în sus, pe un drum forestier, poți începe un foarte frumos traseu montan, care preț de câțiva kilometri e accesibil pentru vehiculele de teren. Traseul cu triunghi roșu duce la Cabana Sâmbetei și la un loc panoramic, numit Fereastra Sâmbetei. Acolo crestele se pleacă într-un fel de vale, dincolo de care poți privi înspre alte văi și creste ale Făgărașului.
Drumul e consolidat și extins momentan de lucrările la o viitoare micro-hidrocentrală. E greu de spus, dacă asta va afecta mediul prin captarea apei râului, parțial, în niște tuburi imense, și prin traficul vehiculelor de construcții, sau dacă va fi o șansă pentru dezvoltarea regiunii și obținerea de energie nepoluantă.

Râul însuși e o adevărată comoară, curgând vijelios către satul Sâmbăta de Sus, chiar dinspre crestele Făgărașului. Ceva mai sus, pe traseul cu triunghi roșu, veți da peste mai mulți afluenți ai lui, pâraie reci ca gheața, care uneori formează și cascade, peste pereții îmbrăcați în verdeață și trunchiuri de copaci. Nu doar că o asemenea apă e răcoritoare într-o zi de vară toridă, dar e greu de crezut că veți întâlni apă mai pură și mai bună de băut decât aceasta, printre brandurile pompoase de apă îmbuteliată. Tot pădurea îți furnizează și un desert încântător, cu tufe de fructe de pădure: zmeură, mure și fragi.

La circa un kilometru mai sus de mănăstire, pe drumul forestier, găsiți și lacul unei păstrăvării, lângă care s-a dezvoltat și o pensiune cu restaurant, ultimul loc de acest tip, pe care îl întâlniți, înainte de cabana Sâmbăta. De aici încolo, e doar o frumoasă sălbăticie, cu liniștea gândurilor întreruptă doar de cântecul păsărilor. Dar nu confundați această delectare cu o plimbare în parc. Traseul e solicitant, atât la urcare, cât și la coborâre, datorită pantei abrupte, a pietrișului și coturilor pe care poteca le face, printre copaci și stânci. Traseul e inaccesibil iarna și periculos în perioadele ploiase.

Lângă Cabana Sâmbăta se găsește și punctul de ajutor Salvamont Victoria, orașul de peste versant. De la Fereastra Sâmbetei ai priveliște peste creste și, dacă ești pregătit cu cele necesare pentru campare în condiții vitrege, poți încerca o escaladă spre Vârful Moldoveanu. Altfel, drumul dus întors de la Sâmbăta de Sus la Fereastra Sâmbetei, ar trebui să fie suficient pentru o zi întreagă de efort susținut, astfel încât să fiți siguri că vă întoarceți înainte ca apusul să vă prind în desișul pădurii. Când urcați mai sus de cabana Sâmbăta, avantajul pădurii dispare, pentru că de aici încolo nu mai cresc decât jepi și ierburi, păscute de turme răzlețe de oi. Iar urcușul devine greu în soarele arzător și bocancii de munte absolut necesari. Mai există și alte trasee alternative, în special de la Cabana Sâmbăta, de pildă spre lacul Vistișoara, prin căldarea Răcorele. Alte destinații sunt Vârful Cheia Bândei și Poiana Caprei.