Palatul Mogoșoaia: cel mai frumos ansamblu brâncovenesc, la doar 15 km de București

Brâncoveanu e binecunoscut ctitor de mănăstiri, cum sunt Hurezi și Sâmbăta de sus, tot o biserică fiind prima construcție ridicată la Mogoșoaia, cu o lună înainte de urcarea pe tron. E o bisericuță modestă în comparație cu realizările anterior menționate, purtând hramul sfântului Gheorghe.

Cuhnia (bucătăria) și turnul porții

În 1702, lângă această bisericuță, pe moșia văduvei unui anume boier Mogoș (de unde provine numele), noul proprietar de os domnesc ridică clădirea cea mai spectaculoasă din țară. Din păcate, domnitorul s-a putut bucura de ea doar 12 ani, pentru că în 1714, când a fost executat public la Istanbul, din ordinul sultanului, împreună cu toți descendenții săi de parte bărbătească, pentru refuzul de a renunța la credința creștină.
O lungă perioadă turbulentă a urmat pentru palat vreme de trei secole, în care a fost prădat, transformat în han, ocupat, distrus parțial, restaurat și adus în circuitul muzeal.

Parcul de la Mogoșoaia

Domeniul Mogoșoaia e la doar 15 km nord-vest de București și include un parc foarte mare și întreținut ireproșabil, un lac și o mică pădure cu arbori seculari, în care sunt locuri pentru relaxare și chiar picnic. În dreapta clădirii principale e și un restaurant tradițional unic.

Deși Brâncoveanu a murit ca un martir și a construit numeroase biserici cât a trăit, a dus o viață care nu era cu nimic mai prejos de a unui monarh de influență orientală. Chermezele sale îi uimeau pe vizitatorii străini, care amintesc, de pildă, detaliul anecdotic că pe mese farfuriile cu felurite bucate erau lăsate să se adune într-un maldăr atât de mare, încât mesenii abia de se mai zăreau peste masă, nici când se ridicau să închine un pahar.

Dar astăzi putem să vedem doar cu ochii minții cât de luxoasă era viața la curte în perioada dinastiei brâncovenilor, ori a fanarioților ce l-au urmat. Mai putem vedea unele fragmente de decorațiuni și arhitectură interioară de bun gust, dar cele mai multe obiecte sunt donate de colecționari sau aduse de la alte muzee.

Combinația de pridvor românesc și loggie venețiană

Arhitectura palatului e reprezentativă pentru stilul brâncovenesc, o combinație românească de arhitectură țărănească și elemente otomane și venețiene. Fațada dinspre lac e cea mai valoroasă, cu trimiteri la arhitectura venețiană. Nu doar cei doi lei sculptați în piatră sunt trimitere la orașul-lagună, dar mai ales loggia cu cele șase coloane de piatră albă cu cinci arce.

Același stil se regăsește și în scările monumentale ale foișorului dinspre curtea interioară și la ultimul nivel al turnului de deasupra porții.
Bucătăria (numită cuhnie) are un alt stil, care o face să fie confundată ușor cu o biserică dezafectată. Turnurile de șindrilă nu sunt turle ci coșuri de fum. Mâncărurile erau servite de multe ori răcite, dar o asemenea amplasare exterioară a bucătăriei ferea palatul de incendii, o cauză majoră de distrugere în epocă.

După asasinarea lui Constantin Brâncoveanu, turcii au prădat și transformat palatul într-un han. Dar familia și-a răscumpărat cu bani proprietatea. Cândva, în decursul existenței sale, palatul Mogoșoaia a fost chiar și un generos dar de nuntă. Cea care l-a primit, scriitoarea de viță nobilă Martha Bibescu, a avut un rol foarte pozitiv în restaurarea clădirii după distrugerea din primul război mondial.

În timpul comunismului, când a fost naționalizat, palatul Mogoșoaia a devenit casă de creație a Uniunii Scriitorilor, o breaslă pe care partidul unic încerca să o facă aliată în scopuri propagandistice. Aici a încetat din viață Marin Preda și alți scriitori, ca Antoine de Saint-Exupery, s-au numărat printre vizitatori.
Astăzi, domeniul e deschis publicului, ca una din zonele cele mai încântătoare și mai bine întreținute din preajma Bucureștiului.