Palatul Cotroceni. Cum arată locul din care e condusă România

Șerban Cantacuzino a imaginat domeniul de la Cotroceni ca pe o mănăstire, cu biserică și chilii, care să spiritualizeze dealul delimitat în prezent de Bulevardul Geniului (în capătul căruia se află statuia Leu, un monument închinat soldaților geniști), Strada Gheorghe Marinescu și Panduri. Domnitorul a dorit să profite de liniștea oferită de acest spațiul înverzit generos și a construit în ansamblu și casele domnești.

Cel care a avut inițiativa ridicării aici a unui palat în adevăratul sens al cuvântului a fost regele Carol I, care a apelat pentru acest proiect la arhitectul francez Paul Gottereau. Dar la acea dată, Cotrocenii aveau deja o tradiție în a găzdui capetele încoronate ale României. Acest șir a început în secolul XVII cu însuși Șerban Cantacuzino și a continuat cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza, primul care a folosit locația ca reședință începând cu 1862.

Interior - Salonul Albastru, aripa nouă a Palatului Cotroceni

Carol I și-a dorit ca la Cotroceni să fie un loc demn de viitoarea familie regală a României: principele Ferdinand și Regina Maria, lucru care s-a și întâmplat.

Mai multe personalități istorice și-au pus amprenta stilistică asupra Mănăstirii Cotroceni, a caselor domnești și a ulterior construitului Palat Cotroceni. Lui Șerban Cantacuzino, i-a urmat un alt corifeu al creațiilor arhitecturale românești, domnitorul martir Constantin Brâncoveanu.

Acoperișul de sticlă din Sala Unirii

Dintre coducătorii țării, doar Nicolae Ceaușescu a avut un impact nefast asupra complexului Cotroceni, din ordinul său fiind demolată în 1984 biserica mănăstirii Cotroceni, ctitorită de însuși Șerban Cantacuzino. De altfel, încă din momentul ocupației sovietice de după al doilea război mondial, destinația inițială a complexului fusese schimbată prin transformarea într-un palat al copiilor.

Una din lojele sălii de spectacole, decorată cu lambriuri aurite și tapet de mătase

Dincolo de ateismul ideologiei comuniste, gestul dărâmării bisericii de către Ceaușescu în anii ’80 se prezintă ca o barbarie la adresa patrimoniului cultural național, cu atât mai mult cu cât domeniul cunoscuse chiar și o ocupație otomană în timpul revoluției de la 1848, fără ca biserica să fie vandalizată sau afectată în vreun fel. Absurdul deciziei de a dărâma o biserică de patrimoniu repetă situația Mănăstirii Văcărești, transformată în loc viran până în 1989, respectiv în bazar, după aceea.

Salonul Ambasadorilor

În cazul Palatului Cotroceni, stilurile s-au îmbinat și ele odată cu timpul: dacă francezul Paul Gottereau a optat pentru un stil venețian, arhitectul Grigore Cerchez a regândit o întreagă aripă a palatului în stilul romantismului românesc, incluzând și marele salon de recepții.

Holul de onoare al palatului imită Opera din Paris, realizată în stil neoclasic francez de Charles Garnier. La Cotroceni mai există un salon de vânătoare în stil italian renascentist, dar și o bibliotecă regală folosită ca birou de lucru de însuși regele Ferdinand.

Grădina Palatului Cotroceni

Administrația prezidențială își desfășoară activitatea în cea mai nouă aripă a Palatului Cotroceni, ridicată în anii ’80, sub conducerea arhitectului Nicolae Vlădescu, în același stil cu restul ansamblului.

vulturul brâncovenesc într-un vitraliu și candelabrele din monumentala sală a Unirii

Cea mai impresionantă încăpere din aripa nouă este Sala Unirii, unde au loc recepțiile cele mai importante ale președintelui. Sala are pereți din marmură și numeroase coloane care trimit la arhitectura originală a Mănăstirii Văcărești. Acoperișul este un vitraliu viu colorat pe fundal albastru, în care se regăsesc scene din istoria națională.

Salonul de vânătoare

O parte din domeniul Cotroceni, separată de actualul sediu al președinției de șoseaua cu același nume, a fost transformată în Grădină Botanică.
Exceptând aripa folosită de către președinție, muzeul Cotroceni poate fi vizitat, dar pentru aceasta e necesară o programare în prealabil. Periodic, la Cotroceni se organizează zile ale porților deschise când se poate vizita gratuit aproape întreaga incintă.

Holul Basarabilor

La doar 15 km de București, se poate vizita și un alt palat brâncovenesc, de această dată cu mult mai puține intervenții moderne, în cadrul parcului Mogoșoaia.

Mai multe despre: Destinatii • arhitectura • Bucuresti • Constantin Brancoveanu • Grigore Cerchez • Palatul Cotroceni • presedinte • Romania • Serban Cantacuzino