de Victor Grigore, Webphoto.ro

O familie de meşteri populari din Bucovina prezintă la Muzeul Ţăranului Român obiceiul tradiţional al încondeierii ouălor de Paşte. Aniţa şi Ioan Zinici sunt din comuna Izvoarele Sucevei, acolo unde au şi o pensiune turistică în stil popular. Ouăle încondeiate pot fi văzute şi cumpărate în perioada 4-9 aprilie de cei care ajung la Muzeul Ţăranului Român, situat în Piaţa Victoriei, lângă Muzeul Grigore Antipa. Un ou încondeiat costă 15 lei, existând şi variantele mai exotice ale oului de găină tradiţional şi anume oul de struţ pictat cu aceeaşi migală, care este de zece ori mai scump.

oua incondeiate

Tradiţia încondeierii ouălor s-a dezvoltat ca meşteşug din obiceiul vopsirii ouălor roşii în Joia Mare de dinaintea Paştelui. Artiştii populari au ajuns la crearea unor adevarate bijuterii, cu motive zoomorfe, antropomorfe şi vegetale preluate de pe ţesăturile straielor de duminică şi la o exuberanţă de culori care trimite la bucuria învierii naturii odată cu venirea primăverii.

incondeiere

Din punct de vedere teologic, culoarea roşie, ca simbol al sângelui Mântuitorului, accentuează cel mai bine sărbătoarea pascală. Obiceiul are la bază legenda potrivit căreia Maria Magdalena s-a apropiat de crucea pe care era răstignit Iisus Hristos, având un coş cu merinde, iar sângele Domnului a colorat astfel ouăle din coş. Oul simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, un înveliş care ascunde viaţa la interior şi care e deschis când ouăle sunt ciocnite. Credincioşii îşi însoţesc gestul ciocnirii ouălor cu mărturisirea celei mai importante afirmaţii a religiei creştine: Hristos a înviat!, confirmată de interlocutor prin formula Adevarat a’nviat!. Există credinţa că daca doi oameni ciocnesc împreună ouă de Paşte, se vor întâlni pe lumea cealaltă.

oua paste

Trimiterea la viaţa de apoi a oului simbolic e cu atât mai evidentă cu cât acesta e şi o metaforă a destinului uman: asemeni unui pui care trăieşte închis de coaja oului, pe care trebuie să o spargă pentru a ieşi la adevarata viaţă, omul petrece pe pământ un stadiu premergător doar adevăratei vieţi, a celei duhovniceşti, petrecută în apropierea slavei lui Dumnezeu. Prin urmare, atenţia pe care ţăranii o acordă încondeierii ouălor de Paşte e un reflex al grijii deosebite pe care toate culturile tradiţionale spiritualizate o au pentru soarta sufletului în lumea de dincolo.

oua cuib

Paştele însuşi este o trecere, sărbătoarea evreiască de la care şi-a preluat numele (pesah) comemorează trecerea prin Marea Roşie de către evreii eliberaţi din sclavia egipteană de către Moise. Paştele creştin e o variantă simbolică a acestei abordări, prin semnificaţia jertfei Mântuitorului de trecere de la moarte la viaţă, de la sclavia păcatului şi a blestemului originar, la libertatea dată de adevărul credinţei.

chisita chimir

La încondeierea ouălor de Paşte se foloseşte un instrument foarte simplu, numit chişiţă. El e o stinghie de lemn cu un vârf de metal în capăt (asemănător cu acul de tatuaj), care aplică un strat de ceară topită, după un anumit tipar. Când ouăle sunt scufundate mai apoi în vopseluri de diferite culori, acel model va rămâne alb, sau va păstra culoarea precedentei vopsele în care a fost scufundat. Ceara se topeşte apoi la foc.

oua rosii

Înainte de a fi vopsite, ouăle se golesc de conţinut printr-un mic orificiu, pentru a putea rezista cât mai mult timp fără crăpături. Culorile în care sunt scufundate ouăle încep de la cele mai deschise la cele mai închise. Până la apariţia vopselelor sintetice, la încondeierea ouălor se foloseau vopsele obţinute din diferite plante: frunze de măr, roibă, măceş (roşu), frunze de nuc, floarea soarelui (verde), coajă de ceapă, lemnul câinelui, mălin (galben), viorele (albastru), coajă de nucă, arin (negru).

cozonac paste

Meşterii populari care expun la Muzeul Ţăranului Român pot fi vizitaţi chiar la ei acasă, în pensiunea proprie pe care o au la Izvoarele Sucevei, unde se poate ajunge pe traseul: Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Fundu Moldovei, Breaza, Moldova Suliţa.

obicei paste

Aniţa şi Ioan Zinici pot fi denumiţi încondeietori profesionişti, pentru că au această îndeletnicire tot timpul anului, fiind la a patra generaţie de păstrători ai migăloasei tradiţii. Împreună au participat la târguri etnografice pe întreg mapamondul, din India în Franţa şi din Norvegia în Grecia. Mai multe date despre obicei şi despre pensiunea lor găsiţi pe pagina www.casazinici.ro

impestritare

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 8.5/10 (16 votes cast)
Ouă încondeiate pentru Paște, obicei popular din Bucovina, 8.5 out of 10 based on 16 ratings

Multimedia

Obiceiul încondeierii ouălor nu e limitat la teritoriul României. Şi ucrainenii, vecinii de la Nord ai Bucovinei practică această artă, care uneori trece chiar şi oceanul, în Statele Unite, după cum se poate vedea în filmul care urmează şi care prezintă modalitatea practică în care se realizează vopsirea ouălor.

Semnificaţia teologică a oului pascal e excelent surprinsă de poetul Ion Barbu în poezia "Oul dogmatic":

E dat acestui trist norod
Si oul sterp ca de mancare,
Dar viul ou, la varf cu plod,
Facut e sa-l privim la soare!

Cum lumea veche, in clestar,
Inoata, in subtire var,
Nevinovatul, noul ou,
Palat de nunta si cavou.

Din trei atlazuri e culcusul
In care doarme nins albusul
Atat de gales, de inchis,
Cu trupul drag surpat in vis.

Dar plodul?
De foarte sus
Din polul plus
De unde glodul
Pamanturilor n-a ajuns
Acorda lin
Si masculin
Albusului in hialin:
Sarutul plin.

Om uitator, ireversibil,
Vezi Duhul Sfant facut sensibil?
Precum atunci, si azi - intocma:
Marunte lumi pastreaza dogma.

Sa vezi la bolti pe Sfantul Duh
Veghind vii ape fara stuh,
Acest ou-simbol ti-l aduc,
Om sters, uituc.

Nu oul rosu.
Om fara sat si om nerod,
Un ou cu plod
Iti vreau plocon, acum de Paste:
Il urca-n soare si cunoaste!

Si mai ales te infioara
De acel galben icusar,
Ceasornic fara minutar
Ce singur scrie cand sa moara
Si ou si lume. Te-nfioara
De ceasul, galben necesar...
A mortii frunte-acolo-i toata.
In galbenus,
Sa roada spornicul albus,
Durata-inscrie-in noi o roata.
Intocma - dogma.

Inca o data:
E Oul celui sterp la fel,
Dar nu-l sorbi. Curmi nunta-n el.
Si nici la closca sa nu-l pui!
Il lasa-n pacea - intaie-a lui,

Ca vinovat e tot facutul,
Si sfant, doar nunta, inceputul.

Mai multe articole din secțiunea Reportaj | Părerea cititorului

Your oppinion:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Meniu
Facebook
Alte pagini
  • Ofertele zilei
    Cele mai bune oferte de la Emag
  • Camere foto
    F64, cel mai mare magazin de aparatura foto-video si accesorii
  • RoadManians
    Trei prieteni, porniți într-o expediție din România până în Africa, își relatează peripețiile
  • Poza ta
    imagini amuzante si fotografii cu vedete
  • Altex
    Promotii la produse electronice
  • Craciun fericit .ro
    Cel mai bun organizator de petreceri de Craciun soseste cu reni adevarati
  • Dover Airport Taxis
    Companie de taxi pentru Marea Britanie
  • Anuntul de UK
    Anunturi pentru romanii din Marea Britanie
  • Colectii de moda
    imbraca-te cu stil de la 3Suisses
  • Astro foto
    Site specializat in fotografia astronomica si vanatoarea de eclipse
  • Animalici
    poze cu animale in ipostaze care starnesc rasul
Imagini

Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea

galerie de imagini

Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.

Links