Călușarii, cel mai spectaculos dans popular românesc

Dansul calusarilor e jucat in regiunile de la nord de Dunare, in Dobrogea, Campia Baraganului, dar si in Moldova. E un dans exclusiv barbatesc, care avea valente initiatice candva. Tinerii se adunau in ceata si depuneau un juramant inainte de a pleca prin satele dimprejur sa vindece oamenii de boli cu ritualul lor.

Doua sunt personajele importante ale punerii in scena a calusarilor: vataful, conducatorul cetei, si mutul, personajul negativ, un fel de bufon popular care caricaturizeaza raul si intretine conflictul.

Dupa toate aparentele, jocul era in legatura cu un cult solar, recuperat in era crestina cu o alta explicatie, caci se joaca in perioada Rusaliilor, adica de Pogorarea Sfantului Duh. Folclorul romanesc a asociat rusaliile cu ielele. Fiinte mitologice consacrate in literatura romana de speculatia filosofica a lui Camil Petrescu din Jocul ielelor, aceste femei sunt naluciri care pot fura mintile barbatilor cu dansul lor magic.

Participantii poarta bate si un steag impodobit cu un tesaturi care intruchipeaza un alun. De steag sunt agatate si alte plante asociate in traditii cu apararea de rau: usturoi, pelin, etc. Cu ajutorul acestui steag, boala unui satean e preluata de unul din barbatii participanti la dans care cade ca secerat si va fi resuscitat abia prin buna punere in scena a dansului.

Potrivit surselor etnografice citate de gk.ro, este eronata asocierea etimologica a calusarilor cu animalul apropiat ca sonoritate; un dans cu caluti se joaca in Nordul Moldovei si in Maramures in jurul Anului Nou, dar acesta nu are nicio legatura cu dansul calusarilor, mai vechi chiar decat perioada aducerii calului domestic pe meleagurile dacilor. Etimologia aleasa trimite la calusul pus in gura celui obligat sa pastreze tacerea secretului magic.

Costumele albe cu podoabe multicolore au bocanci cu pinteni si palarii cu zurgalai care tin ritmul alert al dansului. Mutul e singurul personaj necontrolat de vataf, care face glume sau sperie publicul si ii pedepseste pe calusarii care nu joaca bine.

Aceasta demonstratie de dans popular romanesc a fost prilejuita de spectacolul ce a aniversat 60 de ani de existenta a ansamblului folcloric Cununa Carpatilor.

Ansamblul Cununa Carpatilor e unul complet, instrumentisti, solisti vocali si dansatori pregatiti din punct de vedere coregrafic de Viorel Cioaca. Orchestra care ii acompaniaza e condusa de dirijorul si taragotistul Gheorghe Popa, care a oferit in cadrul spectacolului aniversar si un moment de virtuozitate la acest instrument.

In decursul existentei sale, Ansamblul Cununa Carpatilor a fost invitat sa sustina reprezentatii si pe scene de pe mapamond, in cadrul unor turnee in: Statele Unite (1977), China, Cambogia, Vietnam, Laos (1979), Sudan (1982), Danemarca (1985), Suedia, Norvegia (1986), Italia, Germania, Grecia, Turcia (1987), Cipru, Franta, U.R.S.S (1988), Bulgaria, Ungaria (1990), Olanda (1992), Grecia, Siria (1995), Olanda (1997), Polonia, Ucraina, Italia (1999), Portugalia (2000), Franta (2001), Grecia (2001), China (2002), Spania (2002, 2003, 2004, 2005).