Dacă atunci când treci pragul unei cetăți medievale te aștepți să găsești doar ruine lipsite de viață, vei avea o surpriză plăcută atunci când vizitezi castelul de la Vișegrad. Pentru că în mai multe încăperi ale muzeului se găsesc manechine reprezentându-i în mărime naturală pe regii și aristocrații maghiari în ipostaze tipice ale vieții de la curte. Poți vedea o expoziție cinegetică și una militară, pentru că vânătoarea și războiul erau ocupații cotidiene ale epocii, dar și reprezentări ale unor bancheturi și baluri de la curtea lui Matei Corvin sau Carol Robert de Anjou.
În plus, în curtea cetății sunt arme de asalt, catapulte și alte realizări inginerești medievale. La diverse sărbători, figuranți îmbrăcați în armuri refac scene istorice de luptă. Iubitorii de animale pot face o scurtă plimbare călare sau se pot fotografia cu un șoim viu, unul din simbolurile monarhice. Urcând în turnul cetății de la Vișegrad, priveliștea peste Dunăre e una superbă, cu orașele din Slovacia, de dincolo de graniță.
Orașul Vișegrad a fost atestat documentar în urmă cu o mie de ani, devenind cetatea de scaun a regilor maghiari după reconstrucția totală ce a urmat invaziei mongole din secolul XIII. Există doua cetați la Vișegrad: una datând din perioada romană, pe malul Dunării, care acum se află în ruine, și o cetate aflată în vârful muntelui, foarte bine păstrată și folosită ca reședință regală în trecut. Cele două cetăți aveau în vremea când erau active o cale de acces, care permitea aprovizionarea de către corăbiile venite pe fluviu.
Cel care a construit castelul de la Vișegrad a fost regele Bela al Ungariei, considerat al doilea fondator al regatului maghiar după legendarul Ștefan, sanctificat de Biserica Catolică. Hărțuit constant de hoardele tătare, Bela a extins și dezvoltat regatul ungurilor.
Într-una din sălile castelului de la Vișegrad pot fi văzute și însemnele ordinelor cavalerești foarte importante în epocă: ordinul Dragonilor, din rândul căruia a făcut parte tatăl lui Vlad Țepeș și ordinul Templierilor, inființat de Papă în timpul crudiadelor, participând apoi la colonizarea Transilvaniei. Ordinul Dragonului a fost înființat de unul dintre iluștrii locatari ai castelului din Vișegrad, Carol Robert de Anjou, fiul lui Charles Martel, născut la Napoli în dinastia capețienilor, urmași ai lui Hugo Capet.
Carol Robert de Anjou a fost cel care a mutat din nou reședința maghiară de la Timișoara la Vișegrad, ordinul Dragonului devenind în vremea sa cea mai importantă organizație de elită a aristocrației maghiare. Cu o descendență impresionantă, Carol Robert de Anjou a dezvoltat o sumedenie de alianțe la nivel european, care i-au înlesnit extinderea către sud, dar expansiunea sa s-a încheiat cu bătălia de la Posada, când trupele sale echipate cu armuri cu blazoane sclipitoare au fost zdrobite de țăranii valahi, care au prăvălit bolovani din culmea dealului în defileul respectiv.
Regele Matei Corvin e considerat o figură istorică importantă atât de maghiari cât și de români. Născut la Cluj, ca fiul lui Iancu de Hunedoara, a fost unul dintre cei mai străluciți regi maghiari. Deși a fost mereu contestat de baroni și marea nobilime, în timpul lui Matei Corvin Ungaria a deținut cel mai mare teritoriu din istorie, artele au înflorit și viața oamenilor obișnuiți a cunoscut un progres. Orașe importante ca Esztergom, Vișegrad și Buda mai păstrează încă amprente ale arhitecților din vremea lui Matei Corvin.
Evul Mediu rămâne un mare mister istoriografic, dată fiind precaritatea izvoarelor scrise. Perioadele de foamete, epidemiile de ciumă, cruzimea Inchiziției în Vestul Europei și alte manifestări ale obscurantismului și superstitților preluate de la popoarele migratoare creștinate doar formal, au atras epocii atributul întunecat. De această denumire e responsabilă și cultura iluministă ulterioară, care dorea astfel o contrapondere pentru Secolul Luminilor. În această perioadă înflorește goticul, sunt inventate praful de pușcă, tunul de asalt și busola. Fiind perioada cea mai înfloritoare pentru lumea musulmană, pe această filieră e redescoperit Aristotel, care e tradus și devine cel mai influent personaj pentru gândirea științifică și filosofică medievală. Viața spirituală a Evului Mediu prospera în special între zidurile mănăstirilor, acolo unde se traduc și se copiază manuscrise de toate felurile, punându-se bazele viitoarelor universități.
Gândirea magică a omului medieval dezvoltă alchimia, din care se va desprinde mai târziu chimia modernă, și astrologia, de pe urma cărora vor avea de profitat astronomia, dar și optica și calculul matematic, indispensabile înțelegerii mersului planetelor.
Mai multe despre: Destinatii • Carol Robert de Anjou • castel • Dunare • evul mediu • Matei Corvin • ordine cavaleresti • ordinul dragonilor • regatul maghiar • Ungaria • VisegradMai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea
Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.