Zoo Băneasa, locul unde copiii învață să iubească animalele de dincolo de gratii

”Afară e vopsit gardul și înăuntru, leopardul!”. E prima schimbare pe care o remarci când revii la Grădina Zoologică din Băneasa. Poarta de la intrare e acum frumos acoperită cu imagini în relief și viu colorate ale animalelor care se presupune că există într-o asemenea instituție. Girafa, elefantul și zebra sunt doar desenate pe această firmă, pentru că de la interior au dispărut de ceva vreme. E totuși un semn că administratorii se preocupă de imaginea grădinii, care e departe de ce se înțelege acum în lume prin grădină zoologică. E drept că față de ce se întâmplă în orașele de provincie care se încăpățânează să mai chinuie câteva animale, Bucureștiul se poate socoti norocos.

Babuin hrănit de vizitatori cu pufuleți

A doua schimbare notabilă e scumpirea consistentă a biletelor: intrarea costă acum 13 lei pentru cei mari și 6,5 pentru copii. În plus, se percepe și o taxă foto de 13 lei și o altă taxă mai consistentă pentru filmarea de videoclipuri în grădină. Locurile de parcare sunt o problemă chiar mai mare decât în oraș; închipuiți-vă o alee pe care sunt parcate masini și pe o parte și pe alta, iar șoferii încearcă să înainteze de pe ambele sensuri, la mica înțelegere. Dacă ai găsit unde să parchezi mașina, poți păși dincolo de poarta de unde te ia pe sus mirosul de pește și mâl de la micul iaz al pelicanilor.

Prima cunoștință cu poneii

Colonia de pelicani de la Zoo Băneasa e numeroasă și suficient de în bună formă. Sunt și pelicani cu penaj roz și cenușiu, de dimensiuni impresionante, care chiar ar merita un iaz mai mare în care să se desfășoare. Cum pelicanii nu pot zbura și sunt dependenți de balta în care sunt hrăniți, ei pot fi văzuți în condiții destul de decente, fără un gard de plasă și de foarte aproape. Întreținerea coloniei de pelicani e costisitoare pentru că în libertate, de pildă în Deltă, un singur pelican poate consuma circa 15 kilograme de pește pe zi. Pelicanii albi, de mari dimensiuni, își clocesc ouăle în cuiburi aflate pe sol, în timp ce pelicanii colorați în gri și maroniu își fac cuiburi în copaci.

Ciocul de dimensiuni uriașe al pelicanilor, dotat cu o punga care se dilată pentru a forma o gușă, le permite chiar să mănânce alte păsări (e drept, foarte rar). Cel mai spectaculos ritual pe care pelicanii îl fac în libertate este pescuitul în comun, într-o formațiune așezată în semicerc, care prin bătăile aripilor în apă, împinge peștele spre mal.

Animalele de mari dimensiuni au soarta cea mai tragică la grădina zoologică. E dureros să vezi animale de pradă de sute de kilograme, care se învârt nevrotic în cuști de câteva zeci de metri pătrați, cu ciment pe jos. Leii beneficiază de modernizările din ultima vreme ale grădinii, spațiul în care se afla fiind dotat cu niște ferestre uriașe din sticlă securizată, prin care pot fi priviți mai bine. La interior, o sârmă prin care curge curent electric îi descurajează să se apropie prea mult de aleile vizitatorilor. Un jeep abandonat în interiorul cuștii leilor sugerează un scenariu rupt din filmele cu safari. În realitate, acțiunea la care poți asista e mult mai puțin palpitantă, întrucât leii dorm și câte 20 de ore pe zi, după cum suntem informați într-o plăcuță de lângă cușcă.

Căluț

Cel mai puțin nefericite par animalele care nu au o problema de spațiu în general, adică peștii și reptilele din acvarii. Există o mulțime de pești tropicali cu un colorit fascinant, care pot fi admirați în vecinătatea coralilor, a broaștelor țestoase și a crustaceelor. Ceva mai înghesuite sunt familiile de crocodili, care au la dispozțtie doar o fărâmă de nisip, dincolo de un perete de sticlă. Pe timpul iernii, crocodilii beneficiază de încălzire, la fel ca și alte animale care trec în adăposturile din cărămidă.

Afluență de vizitatori la Grădina Zoologică Băneasa

Există la grădina zoologică și o zonă dedicată papagalilor aflați în voliere, adică niște colivii de mari dimensiuni. Unii papagali, cum ar fi perușii, pot fi văzuți și în menajerii sau în piețele unde se vând păsări, dar aici diversitatea e cu mult mai mare. Pot fi văzuți papagalii Ara, cei mai mari din specia lor, papagalii Alexander, kakadu, papagali care au o creastă ca de cocoș. Papagalii de la Zoo Băneasa au fost adunați din Australia, America de Sud, Noua Guinee și Asia. Unii au chiar capacitatea de a se hrăni cu carne, dar hrana obișnuită a papagalilor sunt semințele (mei, floarea soarelui, secara, orz, etc.) și fructele. Cea mai emoționantă soartă o au păsările de pradă, care nu pot zbura practic niciodată. E dezolant să vezi o acvilă cu o anvergura a aripilor de trei metri, care stă nemișcată pe o cracă într-o cușcă lată de 5-6 metri, în care se poate deplasa doar pe verticală.

Struțul african

Dacă de la grădină au dispărut lupii, a căror cușcă e în renovare, ca și elefantul sau girafa, există mai multe animale domestice sau ca și domesticite, cum ar fi struții, care se găsesc în crescătorii particulare și în alte zone ale țării. Cei mai populari sunt poneii, o întreagă herghelie de căluți pitici de diverse culori, care se mișcă într-un țarc cu nisip.

reptile

Foarte frumoase sunt și păsările cu penaj uimitor, cum ar fi lebedele negre, care au făcut și pui în captivitate, păunii și flamingii.
Deși condițiile în care trăiesc nu sunt tocmai fericite, felinele sunt bine reprezentate la zoo. Tigrii au un aspect impresionant, putând ajunge până la 4 metri lungime și 300 de kilograme, dar par doar niște pisici simpatice, privite prin plasele cuștilor. în Asia sau în taigaua siberiană, acolo unde nu sunt hrăniți de îngrijitori cu bucăți de carne, tigrii sunt suficient de puternici pentru a doborî prăzi care îi depășesc în greutate. Ca și la zebre, modelul de pe blana tigrilor e unic pentru fiecare exemplar în parte.

Tigru

În libertate, tigrii, care sunt animale solitare, au nevoie de un teritoriu extrem de vast pe care să se desfășoare: un adult stăpânește între 60 și 100 km de junglă sau tundră, în timp ce teritoriul unei tigroaice e limitat la 20 km pătrați. Încălcarea teritoriului poate duce chiar și la crime între tigrii de ambe sexe. Tigrii tineri care nu își găsesc un teritoriu au o rată a mortalității mare, de pana la o treime.

Puma

Înrudit cu tigrul, dar de dimensiuni mai mici, leopardul evită concurența cu ruda lui mai mare, vânând mai ales noaptea, într-un mod foarte discret. E foarte adaptabil, motiv pentru care a ajuns în regiuni din Africa, în Pakistan, India și China. Rapiditatea e cea mai bună armă a leopardului, care poate atinge și 60 km la oră. Leopardul se deosebește de pumă, vărul sau american, prin blană, care la pumă e de o singură culoare, în timp ce la leopard este pătată, ca a unui dalmațian. Leopardul și puma au dimensiuni similare, ambele fiind mai mici decât un jaguar, a treia felină ca dimensiuni după leu și tigru. Jaguarul are o blană galbenă cu pete negre, putând fi văzut și în versiunea complet neagră și strălucitoare, cunoscută ca pantera neagră.

Colonie de pelicani

Blana unui leopard se aseamănă cu aceea a unui ghepard, dar cele două animale se deosebesc în special prin viteza pe care o dezvoltă acesta din urmă, cu o alură mai longilină. Un ghepard atinge pe distanțe scurte viteze care trec de 100, chiar 120 km la oră, necesitând apoi timpi de odihnă în care el și prada lui sunt vulnerabile. Puma recuperează această diferență de viteză printr-o impresionantă elasticitate, care îi permite să sară și 12 m în lungime.

Mai multe despre: Destinatii • animale • Baneasa • Bucuresti • Gradina Zoologica Baneasa • pelicani • Romania • tigru • zoo • zoologie