Bioparcul, numele sub care a fost reinventată grădina zoologică din capitala Italiei, ocupă doar o mică parte din Villa Borgese, cel de-al doilea parc ca mărime din Roma. Grădina a fost înfiinţată cu un secol în urmă, iar acum un deceniu a fost reamenajată ca o rezervaţie naturală cu cât mai puţine garduri posibil, astfel încât vizitatorii să fie totuşi în siguranţă.
Printr-un sustem inteligent de şanţuri şi de munţi stâncoşi artificiali, chiar şi cele mai periculoase prădătoare pot fi privite în ochi în timp ce se tolanesc la soare, ca în savană. Şi urşii pot fi văzuţi stropindu-se în bazinul special amenajat pentru ei, care are şi un geam pentru vedere subacvatică.
Animalele ceva mai inofensive ca elefanţii, girafele, zebrele sau hipopotamii pot fi văzute de la distanţe mai mici în ţarcurile lor cu vegetaţie africană. Iar maimuţele şi lemurienii cu cozi vărgate dau adevărate spectacole de circ şi fac o gălăgie de nedescris.
În total sunt peste o mie de animale din peste două sute de specii, împărţite pe zone tematice: reptile, animale de apă, feline, maimuţe, păsări. Flamingii încântă ca de obicei prin eleganţa lor, atât când pescuiesc cu picioarele lor ca de barză în iazul creat special, cât şi când plutesc pe apă asemeni unor lebede.
Deşi leii şi tigri au reputaţia celor mai înspăimântătoare animale, acestea dau dovadă chiar de fragilitate atunci când sunt confruntate cu extinderea habitatului uman. Vânaţi constant pentru blană, tigri au ajuns animale pe cale de dispariţie, cu efective mondiale de doar câteva mii. Periclitarea lor ţine şi de faptul că un singur exemplar are nevoie de câţiva kilometri pătraţi de teritoriu pe care să îl cutreiere, spre deosebire de lei, care trăiesc în haite numeroase.
Un clasament realizat de Jurnalul Societăţii Regale din Anglia dezvăluie o cu totul altă ierarhie a animalelor de pradă decât ne-am aştepta, cel puţin măsurată în numărul de victime umane. Campionul absolut al luptei cu oamenii este banalul ţânţar, cel care, fireşte, nu îşi propune să ne ucidă, ci doar să ne fure puţin sânge. Specia care răspândeşte în acest mod malaria, produce două milioane de victime anual.
Locurile 2, 3 şi 10 din top sunt ocupate de ucigaşi care folosesc otrava, omorând omul mai mult sau mai puţin accidental: cobra, anumite meduze şi anumite broaşte. Abia locurile 4, 5 şi 6 sunt ocupate de asasini previzibili, care îşi folosesc colţii pentru a sfâşia şi chiar pentru a folosi victimele ca hrană. Rechinul alb, leul african şi crocodilul atacă omul atunci când au ocazia, lăsându-i foarte puţine şanse de supravieţuire celui ce se aventurează pe terenul lor.
Dacă bizonul, versiunea sălbatică şi mult mai masivă a taurului e o creatură ce inspiră frică, deci nu suntem surprinşi să îl regăsim pe locul 9, clasamentul e completat şi de două animale pe care desenele animate şi reclamele ne-au obişnuit să le considerăm adorabile. Elefantul şi ursul polar ocupă locurile 7, respectiv 8. Deşi există suficienţi elefanţi domesticiţi în Asia, unii dresaţi să joace şi fotbal în spectacole pentru turişti, versiunea africană ucide nu mai puţin de 500 de oameni într-un an.
Mai multe despre: Destinatii • animale • animale de prada • animale salbatice • elefant • feline • lemurieni • leu • maimute • tigru • zooMai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea
Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.